Ce este inflamația?
Inflamația reprezintă un răspuns biologic al sistemului imunitar, care poate fi declanșat de mai mulți factori, inclusiv agenți patogeni, celule deteriorate și substanțe toxice.
Acești factori pot provoca reacții inflamatorii atât acute, cât și cronice, care afectează organe și țesuturi precum inima, pancreasul, ficatul, rinichii, plămânii, creierul, intestinele, tendoanele, gâtul, sinusurile și altele.
Este un mecanism de apărare esențial al organismului, prin care sistemul imunitar recunoaște și combate stimulii dăunători, inițiind procesul de vindecare.
Astfel, inflamația joacă un rol vital în apărarea organismului nostru.
În mod general, se disting două tipuri de inflamație: acută și cronică.
Inflamația acută
Inflamația acută este provocată de leziunile țesuturilor cauzate de traumatisme, invazii microbiene sau substanțe dăunătoare.
Simptomele inflamației acute apar rapid. Această fază durează, de obicei, între 1 și 3 zile. Frecvent, evoluează către o fază subacută, ce poate dura între 3 zile și 1 lună, permițând astfel o reparare treptată a țesuturilor afectate.
Dacă țesuturile nu se repară în 4-6 săptămâni sau dacă există alte cauze nerezolvate care mențin inflamația, aceasta devine cronică. Inflamația cronică apare atunci când procesul de rezolvare a inflamației este întrerupt.
Inflamația cronică
Inflamația cronică persistă pe o perioadă mai lungă, de la câteva luni până la câțiva ani.
Spre deosebire de faza acută, care este benefică pentru organism, inflamația cronică devine ineficientă și slăbește atât țesuturile, cât și sistemul imunitar.
În general, amploarea și efectele inflamației cronice variază în funcție de cauza leziunii și de capacitatea organismului de a repara și depăși daunele.
Inflamația cronică este responsabilă pentru multe boli cronice, incluzând boli cardiovasculare, diabet, artrită, cancer, tendinite și alergii.
Semnele inflamației
Inflamația la nivelul țesuturilor se manifestă printr-o reacție inflamatorie.
Aceasta presupune activarea coordonată a celulelor imune din sânge și limfă, care sunt direcționate către țesuturile afectate.
Deși reacțiile inflamatorii pot varia în funcție de natura stimulului și localizarea acestuia, răspunsul inflamator se manifestă, în general, în același mod.
Simptomele inflamației
Cele 5 semne de inflamație tisulară sunt:
• Durere în zona afectată.
• Înroșirea țesuturilor.
• Căldura locală.
• Umflătura (edemul).
• Pierderea funcției zonei afectate.
Aceste semne reflectă modul în care sistemul imunitar își concentrează acțiunea asupra zonei afectate pentru a penetra țesuturile și a combate agresorul. Aceste simptome sunt asociate mai ales cu inflamația acută. Când inflamația devine cronică, răspunsul imunitar se epuizează, iar simptomele pot fi diferite.
Simptomele inflamației cronice
• Dureri persistente (în mușchi, articulații, tendoane, dureri de cap etc.).
• Creștere în greutate și probleme cu zahărul din sânge (rezistența la insulină, pre-diabet sau diabet tip 2).
• Oboseală constantă și insomnie.
• Tulburări de dispoziție (depresie, anxietate etc.).
• Probleme gastro-intestinale, precum constipația, diareea sau refluxul gastroesofagian.
• Infecții frecvente (răceală, dureri în gât, gripă, iritații ale pielii etc.).
Markerii inflamației
Markerii inflamatori sunt folosiți pentru a identifica prezența unui răspuns inflamator în organism.
Acești markeri includ citokine inflamatorii precum IL-1β, IL-6, TNF-α, proteine (cum ar fi proteina C-reactivă CRP) și enzime inflamatorii.
Aceste molecule pot servi drept biomarkeri pentru diagnosticul bolilor, prognoza acestora și ghidarea deciziilor terapeutice.
Cauzele inflamației
Inflamația poate apărea în următoarele cazuri:
• Răspunsul la traumatisme fizice: arsuri, degerături, răni, corpi străini, căderi, radiații.
• Prezența substanțelor chimice inflamatorii: toxine, glucoză, acizi grași, alcool, iritanți chimici (fluor, mercur, nichel etc.).
• Infecții cu viruși și bacterii.
• Prezența celulelor deteriorate.
• Răspunsul la traume emoționale: stres, anxietate, șoc emoțional, tulburare de stres post-traumatic etc.
Ca reacție la aceste evenimente, organismul produce o cascadă de molecule chimice care activează sistemul imunitar.
Când inflamația este suficient de eficientă, țesuturile deteriorate sunt curățate și reparate, iar răspunsul inflamator dispare. Totuși, în anumite cazuri, inflamația devine cronică.
Factori de risc pentru inflamația cronică
Mai mulți factori favorizează inflamația cronică:
• Vârsta: Pe măsură ce îmbătrânim, nivelurile de molecule inflamatorii cresc.
• Excesul de greutate și obezitatea: Țesutul adipos secretă molecule inflamatorii.
• Dieta: O dietă bogată în zaharuri rafinate, grăsimi saturate și produse ultra-procesate poate crește producția de molecule inflamatorii.
• Stresul: Stresul cronic este asociat cu producerea de molecule inflamatorii.
• Lipsa somnului: Perturbă funcția imunitară și activează inflamația.
• Fumatul: Scade producția de molecule antiinflamatorii.
• Scăderea producției de hormoni sexuali.
Boli inflamatorii și autoimune
Deși ambele sunt legate de inflamația cronică, bolile autoimune implică un sistem imunitar care atacă propriile celule sănătoase, provocând autodistrugerea. Exemple includ diabetul de tip 1, scleroza multiplă, artrita reumatoidă, lupusul și altele.
Bolile asociate cu inflamația
Multe boli, inclusiv cele metabolice (diabet, obezitate), pulmonare (astm), cardiovasculare (ateroscleroză), digestive (boala celiacă), hepatice (boala hepatică grasă), cutanate (eczeme), osteoarticulare (artrita), psihiatrice (depresie), neurodegenerative (Alzheimer) și canceroase, sunt legate de inflamația cronică. Inflamația joacă un rol important în declanșarea și agravarea acestor afecțiuni.
Diagnosticarea bolilor inflamatorii
Simptomele variază în funcție de tipul de inflamație și de individ. Markerii biologici, precum CRP ultrasensibilă, glucoza și enzimele specifice, sunt folosiți pentru diagnostic.
Microbiota intestinală și inflamația
O microbiotă intestinală dezechilibrată poate contribui la inflamație prin hiperpermeabilitatea intestinului, ceea ce permite substanțelor nocive să pătrundă în organism, activând astfel sistemul imunitar.
Tratamentul inflamației
Tratamentul inflamației poate include modificări ale stilului de viață și medicamente. De exemplu, antibioticele pot fi benefice în tratarea infecțiilor, dar utilizarea abuzivă poate dăuna microbiotei intestinale. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sunt utile, dar pot provoca efecte secundare pe termen lung.
Ficatul și inflamația
Ficatul joacă un rol important în filtrarea substanțelor din intestin și în gestionarea toxinele, iar inflamația poate duce la acumularea de grăsimi și boli hepatice.
Dieta și inflamația
Dieta are un impact semnificativ asupra inflamației. Alimentația echilibrată, cu excluderea produselor ultra-procesate, poate reduce inflamația. Activitatea fizică este, de asemenea, esențială pentru reducerea inflamației.
Tratament medicamentos pentru inflamație
Tratamentul medicamentos este necesar în anumite situații, cum ar fi inflamația acută sau metabolica. Medicamente precum cortizonul sau metforminul pot fi utilizate pentru a controla inflamația, iar bioterapiile sunt eficiente pentru bolile autoimune.
Inflamația acută vs. cronică
Inflamația acută apare după leziuni sau infecții și durează maxim 2 săptămâni, în timp ce inflamația cronică este de lungă durată și poate duce la daune pe termen lung.
Un test pentru a vă evalua starea inflamatorie
Nu/niciodată = 0. Da/uneori = 1. Da/deseori = 2.
1. Mă simt obosit dimineața.
2. Am crize de iritabilitate și descurajare.
3. Fumez cel puțin 3 țigări pe zi.
4. Am dureri articulare sau musculare.
5. Prind fiecare virus care îmi iese în cale.
6. Am probleme digestive (balonare, gaze, constipatie, diaree).
7. Îmi este greu să rezist zahărului.
8. Merg mai puțin de 30 de minute/zi.
9. Mănânc foarte puține fructe și legume.
10. Sunt supraponderal.
• Rezultat:
– Mai puțin de 5.
Starea ta inflamatorie este scăzută. Fără îndoială, datorită stilului tău de viață bine echilibrat. Păstrează-ți obiceiurile bune pentru că înaintarea în vârstă crește inflamația.
– Între 5 și 10 .
Starea ta inflamatorie este moderată. Nu astepta sa (re)stabiliti niste reguli de viata sanatos pentru a dormi mai bine, a nu te ingrasa si astfel a nu agrava inflamatia.
– Mai mult de 10 .
Starea ta inflamatorie este mare, chiar foarte mare. Poate că aveți deja o boală inflamatorie „zgomotoasă” precum diabetul sau artrita reumatoidă. Schimbați-vă stilul de viață și nu ezitați să căutați ajutor.
Referinte bibliografice:
https://www.notretemps.com/sante-bien-etre/medecine/maladies-inflammatoires-mieux-comprendre-linflammation-en-9-questions-75764
