Adulți

Cum se testează imunitatea? Tipuri de imunitate. Când consideră medicii că avem o imunitate scăzută?

Sistemul imunitar este cel care ajuta o persoana să lupte împotrivă infecțiilor, germenilor și cancerului. În unele situații, acesta nu funcționează corect, cum este cazul tulburarior de imunodeficiență. Oamenii care suferă de aceste tulburări sunt sensibili la dezvoltarea a diverse infecții, dar și cancer.

Rolul sistemului imunitar

Principalul rol al sistemului imunitar este de a identifica virusurile, bacteriile, ciupercile, substanțele toxice și alte corpuri străine, care pot pune în pericol organismul uman, și de a le elimina. Un sistem imunitar sănătos este capabil să diferențieze diverși agenți patogeni de țesuturile sănătoase și substanțele comune (alimente, praf, polen etc.).

Atunci când funcționează la capacitate maximă, sistemul imunitar este implicat în prevenirea și îndepărtarea unor forme de cancer, acesta putând lupta împotrivă propriilor celule care și-au modificat în mod anormal forma și structura.

Cum funcționează sistemul imunitar

Celulele și țesuturile corpului conțîn proteine numite antigene. Similar, organismele invadatoare conțîn antigene, desi nu au aceeași forma. Sistemul imunitar, pentru a te apară de microorganism, paraziti și bacterii, este format din globule albe, citochine, chemochine și sistemul complement.

Tipuri de imunitate

În funcție de modul de dobândire, imunitatea poate fi dobândită natural sau artificial.

Imunitatea dobândită în mod natural, la rândul sau, poate fi : înnăscută (nespecifica) și dobândită în timp.

Imunitatea înnăscută este moștenita de la părinți. Acest tip de imunitate nu se modifica odată cu trecerea anilor și nu oferă protecție pe termen lung. Imunitatea înnăscută este cea care recunoaște agenții patogeni și reacționează la aceștia.

Imunitatea dobândită natural se formează de-a lungul timpului, pe măsură ce organismul întâlnește agenți patogeni și formează anticorpi pentru a-i distruge.

Acest tip de imunitate presupune memorarea agentului patogen, recunoașterea să și folosirea anticorpilor existenți pentru a combate microorganismul invadator.

Imunitatea dobândită în mod artificial consta în expunerea persoanei, în mod controlat, la unele virusuri. Scopul este de a reduce riscul de apariție a complicațiilor sau chiar a decesului. Imunitatea dobândită artificial se împarte în imunitate dobândită prin vaccinare și imunitate dobândită prin serumizare.

Imunitatea dobândită prin vaccinare consta în administrarea unui vaccin care conține antigeni, acele substanțe ce determina producția de anticorpi și care declanșează răspunsul sistemului imunitar fară a cauza infecția în sine. Vaccinarea oferă, astfel, imunitate pe termen lung la unele infecții și stimulează producerea de celule cu memorie. Aceasta este o forma activa de imunizare.

Imunitatea dobândită prin serumizare se obține în mod pasiv și consta în administrarea de ser imun care conține anticorpi specifici unei anumite boli. Aceasta imunitate este temporara și durează cel mult 30 de zile.

Ce legătură exista intre sistemul imunitar și cel limfatic

Sistemul limfatic face parte din sistemul imunitar și reprezintă sistemul de apărare și purificare a organismului. Acesta este format din limfa, vase limfatice, care permit transportul limfei, și structuri și organe, care conțin țesut limfatic, așa cum sunt timusul, amigdalele, ganglionii limfatici și splina:

Timusul – o glanda de mici dimensiuni, aflata deasupra traheei; este responsabil cu producerea celulelor imunitare T. Acest mic organ este activ mai ales în adolescenta și începe să își piardă din proprietăți odată ce înaintam în vârstă;

Amigdalele – distrug bacteriile și virusurile de la nivelul sistemului digestiv și al aparatului respirator. Prin extirparea acestora, creste riscul că agenții străini să pătrundă ușor în organism;

Splina – sintetizează anticorpii, ajuta la eliminarea bacteriilor distruse de aceștia și îndepărtează celulele sanguine moarte;

Ganglionii limfatici – se afla de-a lungul întregului corp și conțin celule B, celule T și celule macrofage.

Care sunt mecanismele de apărare împotrivă bolilor

Organismul se apară de agenții patogeni printr-un sistem complex de celule, țesuturi, glande și organe.

Pe lângă timuș, ganglionii limfatici, splina și amigdalele despre care am vorbit mai sus, sistemul imunitar funcționează la cote maxime printr-un echilibru perfect intre măduvă osoasa, apendice, tubul digestiv, sistemul BALT (sistemul imunitar mucos) și piele.

Măduvă osoasa – este responsabila cu producția de globule albe (leucocite), implicate în eliminarea agenților patogeni care pătrund în organism;

Apendicele – până nu demult, acest organ era considerat inutil. Recent, oamenii de știință au descoperit că este important pentru imunitate. Acesta protejează flora bacteriana, asigurând evoluția normala a digestiei;

Tubul digestiv – are rol în susținerea imunității, în special a sistemului GALT (sistemul mucos digestiv). Acesta se afla de-a lungul tractului digestiv și îl protejează de pătrunderea unor substanțe cu potențial periculos pe calea alimentației;

Sistemul BALT (sistemul imunitar mucos) – se afla de-a lungul bronhiilor și protejează căile respiratorii de agenții patogeni;

Pielea – este considerata cel mai mare organ al corpului uman și este parte a sistemului imunitar. Are rolul de a bloca pătrunderea agenților patogeni în organism.

Cum se testează imunitatea

Testarea imunității se realizează prin hemoleucogramă și prin imunograma. Aceste analize de sânge evaluează starea de sănătate a sistemului imunitar. Hemoleucogramă identifica numărul și procentul celor mai importante celule imunitare, globulele albe, celulele macrofage și celulele fagocite. Imunograma oferă indicii cu privire la anticorpii produși de celulele imunitare, respectiv imunoglobulinele (Ig). Testarea oferă informații cu privire la patru categorii de imunoglobuline:

IgA – cel mai important element de apărare în fata bacteriilor și a virusurilor;

IgE – tine de alergii;

IgM – prima imunoglobulina secretata în momentul în care organismul este amenințat de un antigen;

IgG – este secretat după Ig M și are rolul de a neutraliza toxinele bacteriene. Este singura imunoglobulina care trece de placenta și protejează nou-născutul în primele luni de viață.

De asemenea, testarea genetica poate fi folosita pentru a detecta anumite afecțiuni ereditare care afectează imunitatea. Realizarea unor teste genetice specifice poate ajuta la evaluarea riscurilor asociate unui sistem imunitar slăbit, iar acest lucru poate preveni apariția complicațiilor asociate bolilor care afectează sistemul imunitar (scleroza multipla, diabetul de tip I,  sindromul Guillain-Barre etc.).

Când se formează imunitatea la copii

Sistemul imunitar la copii este imatur, însă continua să se dezvolte până la aproximativ 11-12 ani. Nou-născuții sunt protejați de anticorpii transmiși de la mama, care le oferă o imunitate pasiva temporara, în primele luni de viață.

Bebelușii de 3-6 luni au un nivel redus al anticorpilor, deoarece, în acest moment, scad nivelurile anticorpilor maternali, iar producția proprie de anticorpi încă are un nivel redus. Anticorpii maternali de tip Ig G dispar după 6-8 luni, iar producția proprie de anticorpi de acest tip atinge valorile adultului în jurul vârstei de 7-8 ani.

În plus, nou-născuții sintetizează anticorpi de tip Ig M imediat după naștere, atingând nivelurile adultului la 4-5 ani. Pe de alta parte, nivelurile anticorpilor Ig A cresc lent, ajungând la valorile adultului abia în adolescenta.

Imunitatea naturala se construiește la copii prin expunerea la infecții comune. Primele răceli apar după vârstă de șase luni, iar pentru sugari și preșcolari, 7-8 răceli pe an reprezintă normalitatea. La vârstă școlară, copiii au 5-6 episoade de răceală pe an.

 Mai tărziu, în adolescenta, și apoi, la maturitate, numărul episoadelor anuale de răceală este redus până la aproximativ patru. Răcelile nu pot fi prevenite, însă instalarea și apoi eliminarea lor din organism ajuta la întărirea imunității copilului.

Factori care influențează imunitatea

Pentru a preveni slăbirea sistemului imunitar, este important să adopți un stil de viață sănătos, să alegi moderația, să reduci stresul și să introduci activitatea fizica în programul zilnic. La fel de importanta este prevenția primara pentru a vedea daca exista riscul de scădere a imunității sau daca ai anumite gene care te predispun la unele afecțiuni cu impact asupra sistemului imunitar.

Cei mai importanți factori care influențează sistemul imunitar:

Mișcarea – potrivit datelor obținute de cercetătorii de la Cancer Research Center, 30 de minute de activitate moderata pe zi reduc la jumătate riscul de imunitate și cresc puterea barierei naturale de protecție;

Alimentația – o alimentație echilibrata este esențială funcționarii normale a sistemului imunitar. Totuși, moderația este cheia. Nu exista o vitamina care să fie mai importanta decât alta, ideal este să existe variație și să eviți grăsimile saturate, excesul de sare, zahar, cafeina și alcool;

Stresul – expunerea continua la stres afectează timpul de reacție al sistemului imunitar și poate reprezenta un factor de risc în afecțiuni precum depresia, bolile autoimune, bolile cardiovasculare și unele forme de cancer;

Vârstă – odată cu înaintarea în vârstă, imunitatea înnăscută începe să se deterioreze. Pentru a contracara acest efect, medicii recomanda urmarea unei diete sănătoase și practicarea regulata a activităților fizice;

Somnul – calitatea somnului și privarea de somn pot afecta funcționarea sistemului imunitar.

 

În ce situații scade imunitatea

Scăderea reala a imunității apare în cazul unor afecțiuni precum SIDA, cancerul, diabetul zaharat, splenectomia (intervenție chirurgicala de îndepărtare a splinei) sau administrarea de tratament pe baza de citostatice ori cortizon.

De asemenea, imunitatea scăzută poate apărea la copii și vârstnici, la alcoolici, obezi, fumători, la persoanele expuse la stres fizic sau emoțional, la cele care se confrunta cu probleme de somn, expunerea unui mediu toxic sau cu alimentația de proasta calitate.

Simptomele imunității scăzute

Un sistem imunitar slăbit prezinta o sensibilitate mai mare în fata infecțiilor. Persoanele care au imunitatea scăzută prezinta simptome precum:

  • Oboseala nejustificata;
  • Starea de apatie;
  • Infecțiile repetate: urinare, candida, ORL, herpes și răceală;
  • Vindecarea lenta a rănilor;
  • Diareea cronica;
  • Reacțiile alergice manifestate prin strănut, congestii nazale și lăcrimare.

Intensificarea simptomelor necesita consultarea medicului, deoarece afectează calitatea vieții. În lipsa unui tratament adecvat, pot apărea:

–       Boli autoimune;

–       Încetinirea creșterii în cazul copiilor;

–       Un risc mai mare de cancer;

–       Deces pe fondul unei infecții grave.

Cum creștem imunitatea

Sistemul imunitar depinde de stilul de viață. Alegerile alimentare, sportul și vaccinarea reprezintă câteva metode sigure de susținere a imunității.

Ideea de a creste imunitatea este atractiva, însă acest lucru poate pune probleme. În primul rand, este vorba de un sistem, nu de o singura entitate. Pentru a funcționa la capacitate maxima, acesta are nevoie de echilibru și de armonie.

Alimentația sănătoasă și echilibrata, activitatea fizica moderata, reducerea stresului, somnul odihnitor și controlul medical periodic pot preveni apariția unor probleme imunitare grave.

Alimente care cresc rapid imunitatea

Vitaminele, mineralele și alte substanțe benefice sunt utile în susținerea sistemului imunitar. Mai jos sunt câteva alimente care pot fi consumate pentru a-ți susține imunitatea:

Citrice;

Kiwi;

Fructe de pădure – zmeura, coacăze, afine, mure;

Struguri negri;

Măceșe;

Catina;

Usturoi;

Ceapa;

Ghimbir;

Iaurt;

Cereale integrale;

Varza;

Broccoli;

Spanac;

Sfecla roșie;

Morcovi;

Ardei iute;

Stridii;

Ardei gras;

Migdale;

Semințe de floarea-soarelui;

Papaya;

Carne de pui.

Când este necesara imunizarea artificiala a organismului

Imunizarea artificiala a organismul se poate realiza în doua moduri: activ și pasiv.

Imunizarea activa consta în declanșarea procesului de formare a anticorpilor, iar imunizarea pasiva necesita introducerea anticorpilor în organism.

Acest tip de imunizare poate fi indicata de medic, pentru a preveni o anumită afecțiune, pentru a se evita complicațiile asociate unor boli, pe fondul vârstei sau al sistemului imunitar slăbit.

Uneori, imunoterapia este recomandata în tratarea unor forme de cancer.

Procedura consta în stimularea sistemului imunitar al pacientului, pentru ca acesta să atace celulele canceroase. Prin imunoterapie, se prelungește remisia, perioada în care boala este ținută sub control prin tratament.

Cum funcționează sistemul imunitar

Celulele și țesuturile corpului conțin proteine numite antigene. Similar, organismele invadatoare conțin antigene, desi nu au aceeași forma. Sistemul imunitar, pentru a te apară de microorganism, paraziti și bacterii, este format din globule albe, citochine, chemochine și sistemul complement.

Globulele albe (leucocitele)

Globulele albe reprezintă cele mai importante componente ale sistemului imunitar. Exista mai multe tipuri de leucocite fiecare având proprietățile sale. Acestea lucrează împreună pentru a te proteja de infecții.

Leucocitele care circula prin sânge sunt de mai multe tipuri, respectiv macrofage, neutrofile și bazofile. Agenții patogeni pătrund în organism printr-un punct de intrare, cum este o tăietură, oricât de minora ar fi. Atunci când leucocitele identifica infecția, ele transmit un semnal chimic, care atrage mai multe globule albe ce înconjoară, absorb și distrug substanțele toxice. De exemplu, celulele macrofage și neutrofile secreta substanțe toxice care omoară agenții străini, apoi stimulează excreția acestora.

Limfocitele reprezintă o alta subcategorie de globule albe. Acestea oferă un răspuns imunitar întârziat prin comparație cu celulele macrofage sau bazofile, însă au alt rol: construirea imunității pe termen lung. Limfocitele se împart în celulele B și celule T.

Celulele B sunt responsabile pentru crearea unor proteine numite anticorpi. Aceștia se leagă de antigenele organismelor străine și le marchează pentru a fi distruse de către celulele sistemului imunitar. Aceste celule sunt implicate activ în îndepărtarea infecțiilor bacteriene.

Celulele T identifica antigenele prezente pe celulele organismului. Atunci când un microorganism pătrunde în celulele corpului, complexul major de histocompatibilitate schimba suprafață celulelor, adaugandu-le noi antigene. Celulele T sunt, apoi, alertate că a apărut o infecție, odată ce celulele străine se leagă de antigenele de mai devreme. Acest lucru declanșează un răspuns imunitar.

 Citochinele

Citochinele reprezintă o serie de substanțe chimice eliberate de limfocite, pentru a trimite semnalul celulelor care trebuie să elimine substanțele străine. Acestea sunt de mai multe tipuri și includ chemochine, interferon, limfochine și interleukin.

Citochinele pot afecta reacțiile limfocitelor, dar și alte celule care nu sunt parte a sistemului imunitar. Ele stimulează un răspuns inflamator și sunt implicate în repararea țesuturilor care au fost afectate de microorganismele invadatoare (daca este cazul).

Sistemul complement

Parte a imunității, sistemul complement este un grup de molecule specializate în distrugerea invadatorilor. Acest sistem poate forma un atac complex, care presupune puncția microorganismelor și introducerea unor substanțe toxice, fortandu-le să se autodistrugă.

Așa cum putem remarca, esență este „un sistem imunitar puternic”. Pentru a-l obține, specialiștii recomanda și utilizarea de suplimente naturale.

O soluție sănătoasă și echilibrata este recomandarea Ropharma. Respectiv, Immunozen Colostrum, Immunozen Lactoferina, Immunozen lactoferin sirop. Acestea pot fi achizitionate in Farmaciile Ropharma, in farmaciile partenere Ropharma si online: https://ropharma.ro/search?type=product&q=Immunozen+

Despre Immunozen Lactoferina sirop

Immunozen lactoferrin sirop pe bază de lactoferina, vitamine și minerale, este conceput pentru copiii cu vârsta peste 1 an și adulți.

Susține rezistența naturală a organismului și se utilizează că adjuvant în stări legate de scăderea imunității, convalescență oboseală, extenuare, anemie.

Siropul asociază cele mai eficiente ingrediente active pentru a susține mecanismele de apărare ale organismului.

Lactoferina este o moleculă naturală (se extrage din colostru) care prezintă o serie de beneficii:

  • Blochează dezvoltarea bacteriilor
  • Distruge eficient virusurile
  • Are proprietăți antiinflamatorii
  • Întărește sistemul imunitar

Lactoferina este glicoproteina principală cu rol asupra sistemului imunitar obținut din colostrul bovin.

Structura lactoferinei bovine corespunde structurii lactoferinei umane (omolog).

Are o structură proteică care cuprinde doi atomi de fier pentru care prezintă o afinitate importantă. Lactoferina are un rol antimicrobian bine documentat și se poate cliva formând lactofericină cu efect antibiotic important.

Cercetările științifice au identificat unele mecanisme esențiale pentru lactoferină:

  • Mecanism antibacterian prin sechestrarea fierului, prin blocarea adeziunii bacteriilor pe mucoase și prin efect direct asupra peretului bacterian;
  • Mecanism antiviral prin atașarea de virus, prin funcție enzimatică și prin creșterea sintezei de interferon;
  • Mecanism imunomodulator prin efect antimicrobian, prin stimularea fagocitozei, prin activarea CD4+, prin modularea limfocitelor T și B, prin creșterea producției de anticorpi;
  • Mecanism antialergic prin inhibarea producției de citokine proinflamatorii;
  • Mecanism neuroprotector prin eliminarea depozitelor de fier de la nivel central;
  • Mecanism antianemic prin conținutul de fier cu biodisponibilitate ridicată.

Zincul contribuie la: metabolismul acio-bazic normal, metabolismul normal al carbohidraților, funcția cognitivă normală, sinteza normală de ADN, sinteza normală a proteinelor, funcționarea normală a sistemului imunitar, procesul de diviziune celulară, protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Forma de gluconat are o absorbție mai bună comparativ cu formele anorganice;

Vitamina B1 contribuie la: metabolismul energetic normal, funcționarea normală a sistemului nervos, funcționarea normală a inimii;

Vitamina B6 contribuie la: metabolismul energetic normal, funcționarea normală a sistemului nervos, metabolismul normal al proteinelor și al glicogenilor, formarea normală a globulelor roșii, reducerea oboselii și extenuării, funcționarea normală a sistemului imunitar;

Vitamina D contribuie la: absorbția/utilizarea normală a calciului și fosforului, funcționarea normală a sistemului imunitar;

Vitamina B12 contribuie la: metabolismul energetic normal, formarea normală a globulelor roșii, funcționarea normală a sistemelor imunitar și nervos, reducerea oboselii și extenuării, procesul de diviziune celulară;

Immunozen Colostrum este un produs pe bază de colostru bovin și vitamina C, care se recomandă în special în sezonul rece, precum și în cazul în care organismul este supus unor factori ce determină o scădere temporară a capacității de apărare. Immunozen Colostrum este disponibil sub forma a 20 de comprimate masticabile, cu numeroase beneficii pentru organismul uman.

Acest supliment activează funcția imunitară, asigură sănătatea sistemului digestiv și are efect adjuvant antibacterian, antiviral și antiparazitar.

  • Immunozen Colostrum este un supliment alimentar care conține colostru bovin și vitamina C, cu rol major în întărirea sistemului imunitar al copiilor și al adulților.
  • Suplimentul alimentar Immunozen Colostrum contribuie la sănătatea sistemului digestiv, combate simptomele de îmbătrânire și regenerează țesuturile, restabilind echilibrul celular.
  • Grație suplimentului Immunozen Colostrum, previi recurența infecțiilor și reduci microorganismele patogene. Este recomandat și în cazul reducerii efectelor secundare, în administrarea de antibiotice.
  • Immunozen Colostrum crește randamentul intelectual și fizic, precum și starea generală de bine și calitatea vieții.

 

Sursa :

Imunitatea: cum functioneaza, cum poate fi testata si cand este slabita

https://ropharma.ro/search?type=product&q=Immunozen+

Šta je Imunitet?