Descrierea generală a contracturilor și a crampelor
Contractura poate fi definită că o contracție durabilă și involuntară, enervantă și adesea dureroasă a unuia sau mai multor mușchi.
În cazul unui atac acut sunt foarte intense, duc la o limitare a mișcării (lumbago, gât înțepenit etc.), sunt mai puțin violente în durerile cronice.
Contractura poate fi secundară: Mușchiul reacționează la durerea cauzată de o patologie subiacentă a discului, a articulațiilor posterioare sau a ligamentelor. Ea corespunde, de fapt, unei contracții „reflex” a mușchiului care înconjoară leziunea dureroasă inițială pentru a o „proteja” dar ea însăși ajunge să doară.
Durerea locală declanșează contracția mușchilor din jur. Contractura musculară poate amplifica durerea. Se creează astfel un adevărat cerc vicios între durere și contractură.
De asemenea, contractura poate fi primară în caz de suprasolicitare sau alungire musculară, fără cea mai mică leziune subiacentă.
Contractura nu trebuie confundată cu crampele care se manifestă ca o contracție musculară bruscă, paroxistică și mai ales tranzitorie, dureroasă, care durează mai puțin de zece minute.
Crampele, care apar cel mai adesea la nivelul membrelor inferioare, rezultă din tulburări venoase, oboseală excesivă, stres sau chiar o deficiență a anumitor minerale precum potasiu, magneziu sau calciu. O crampe la picior poate apărea și în urma sciaticii, deoarece mușchii inervați de acest nerv rămân în continuare iritați.
O crampă musculară este o contracție dureroasă, scurtă, involuntară și bruscă a unui mușchi sau a unui grup muscular. Crampele apar de obicei la o persoană sănătoasă (de obicei de vârstă mijlocie și în vârstă), uneori în repaus, dar mai ales în timpul sau după efort sau noaptea (mai ales în timpul somnului).
Crampele pe timp de noapte apar de obicei la nivelul gambei și provoacă flexia plantară a piciorului și a degetelor de la picioare, dar sunt posibile și crampe ale altor grupe musculare.
Cum se manifestă contractura musculară?
Dacă slăbiciunea musculară, din cauza lipsei de activitate fizică, poate fi cauza durerilor de spate, mușchiul însuși, prin contractare, poate provoca și el durere.
Durerea de spate, fie ea acută sau cronică, este foarte des însoțită de contracturi musculare. Contractura poate fi definită că o contracție durabilă și involuntară, enervantă și adesea dureroasă a unuia sau mai multor mușchi.
Contractura poate fi secundară . Mușchiul reacționează apoi la durerea cauzată de o patologie subiacentă a discului, a articulațiilor posterioare sau a ligamentelor. Ea corespunde, de fapt, unei contracții „reflex” a mușchiului care înconjoară leziunea dureroasă inițială pentru a o „proteja” dar ea însăși ajunge să doară. Durerea locală declanșează contracția mușchilor din jur. Contractura musculară poate amplifica durerea. Se creează astfel un adevărat cerc vicios între durere și contractură.
De asemenea, poate fi primară în caz de suprasolicitare sau alungire musculară, fără cea mai mică leziune subiacentă.
Mulți factori favorizează sau agravează aceste contracturi: frigul, umiditatea, curenții de aer, schimbările bruște de temperatură, aerul pulsat de la aparatele de aer condiționat, geamurile întredeschise la conducerea unei mașini.
La acestea se adaugă oboseala, suprasolicitarea, postura defectuoasă, tulburările de somn, insatisfacția sexuală și stresul „rău”…
* Stresul este un răspuns normal de adaptare a organismului la evenimentele percepute că fiind agresive. Vă crea tensiune în anumiți mușchi, cei mai fragili din organism. Când stresul este excesiv, sau când devine cronic, tensiunea musculară crește și apar contracturi musculare dureroase.
Etiologiile contracturilor musculare
• Patologia mecanică acută sau cronică (datorită leziunii discului, articulației posterioare sau ligamentelor, osteoartritei severe, compresiei vertebrale).
Factori care contribuie: poziții defectuoase în viața de zi cu zi sau profesională, gesturi nepotrivite, tulburări de statică (scolioză etc.), expunerea la frig și umiditate, oboseală, stres din cauza conflictelor familiale sau a dificultăților profesionale etc.
• Patologia infecțioasă, inflamatorie sau tumorală.
• Pentru sportivi, în cazul unui antrenament prost efectuat, tehnică slabă și absența unei încălziri prealabile.
Pentru „ameliorarea” pacientului, este esențial să lupți împotriva acestor contracturi folosind surse de căldură, relaxante musculare, masaje de relaxare, relaxare și injecții locale superficiale la nivelul contracturilor musculare dureroase.
Ce sunt crampele musculare sau cârceii?
Alte condiții medicale pot simula crampe:
• Distoniile pot provoca un spasm muscular, dar simptomele sunt de obicei mai susținute și recurente și implică alți mușchi decât cei afectați de crampele tipice ale picioarelor (de exemplu, gâtul, mâna, fața, mușchii piciorului) .
• Tetania poate provoca spasme musculare, dar spasmele sunt de obicei mai susținute (adesea cu contracții musculare) ; este de obicei bilateral și difuz, dar poate apărea spasm carpoped izolat.
• Ischemia musculară prin efort în boala arterială periferică (claudicația) poate provoca dureri de gambe, dar această durere se datorează fluxului sanguin muscular insuficient și mușchii nu se contractă că în crampe.
• Crampele iluzorii sunt senzații de crampe în absența contracției musculare sau a ischemiei.
Crampele sunt mai frecvente atunci când oamenii fac activități pentru care nu sunt pregătiți (de exemplu, folosind mușchi care nu sunt folosiți în mod obișnuit pentru a îndeplini o sarcină fizică, făcând un exercițiu nemaiîntâlnit înainte).
Cele mai frecvente crampe la picioare sunt:
• Crampe benigne idiopatice ale picioarelor (crampe ale picioarelor fără o tulburare cauzală, de obicei nocturne)
• Crampe musculare asociate cu exercițiul (crampe în timpul sau imediat după efort)
Deși aproape toată lumea poate experimenta crampe musculare la un moment dat, anumiți factori cresc riscul și severitatea crampelor.
Acestea includ următoarele:
• Mușchii gambei strânși (de exemplu, din cauza lipsei de întindere, inactivitate sau, uneori, edem cronic al picioarelor)
• Deshidratare
• Anomalii electrolitice (de exemplu, niveluri scăzute de potasiu sau magneziu în organism )
• Tulburări neurologice sau metabolice
• Îndepărtarea unui volum mare de lichid în timpul dializei în stadiul terminal al bolii renale
• Anumite medicamente sau anumite toxine pot provoca crampe musculare.
Tratamentul crampelor musculare
Patologiile de bază sunt tratate atunci când sunt identificate.
Dacă apare o crampe, întinderea mușchiului afectat ameliorează adesea crampa. De exemplu, pentru a ameliora o crampe la gambe, pacienții își pot trage degetele de la picioare cu mâinile și pot trage piciorul în sus (flexie dorsală).
Aplicarea căldurii (de exemplu, folosind un prosop cald sau un tampon de încălzire, a face o baie sau un duș fierbinte) sau rece (de exemplu, masarea mușchiului afectat cu gheață) poate ameliora durerea.
Măsurile pentru prevenirea crampelor includ:
• Întinderea treptată a mușchilor înainte de exercițiu sau înainte de a merge la culcare
• Bea multe lichide (în special băuturi care conțîn potasiu ) după efort
• Nu consumați stimulente (de exemplu, cofeină , nicotină , efedrina, pseudoefedrina)
• FUMATUL ESTE INTERZIS
Întinderea mușchilor gastrocnemien (întinderea alergătorului) este adesea utilă. Persoana stă cu un picior înainte, cu genunchiul îndoit și cu celălalt picior în spate, cu genunchiul întins, în poziție de fandare.
Mâinile pot fi așezate pe un perete pentru echilibru. Ambele călcâie rămân pe podea. Genunchiul piciorului din față este îndoit până când întinderea îl aduce la nivel cu celălalt picior.
Cu cât distanța dintre cele două picioare este mai mare, cu atât genunchiul din față este mai îndoit, cu atât întinderea este mai eficientă.
Întinderea se ține timp de 30 de secunde și se repetă de 5 ori. Seria de întinderi se repetă pe cealaltă parte.
Suplimente naturale
Medicii recomandă și unele suplimente naturale, pentru a reface echilibrul electrolitic, pentru a menține un metabolism energetic normal al organismului, la reducerea oboselii musculare și prevenirea extenuării.
Unul dintre aceste produse este Activit No Cârcel de la Ropharma.
Suplimentul Activit No Cârcel ajută la reducerea crampelor şi oboselii musculare, a stărilor de nelinişte şi iritabilitate.
Prin acţiunea celor două minerale magneziu, potasiu şi a vitaminei B6, produsul contribuie la metabolismul energetic normal, la funcţionarea normală a sistemului nervos şi muscular, la reducerea oboselii şi extenuării.
Se menţine echilibrul electrolitic prin prezenţa magneziului şi tensiunea arterială normală prin acţiunea potasiului.
Cum se manifesta contractura musculara?
Dacă slăbiciunea musculară, din cauza lipsei de activitate fizică, poate fi cauza durerilor de spate, mușchiul însuși, prin contractare, poate provoca și el durere.
Durerea de spate, fie ea acuta sau cronica, este foarte des insotita de contracturi musculare. Contractura poate fi definită ca o contracție durabilă și involuntară, enervantă și adesea dureroasă a unuia sau mai multor mușchi.
Contractura poate fi secundară . Mușchiul reacționează apoi la durerea cauzată de o patologie subiacentă a discului, a articulațiilor posterioare sau a ligamentelor. Ea corespunde, de fapt, unei contracții „reflex” a mușchiului care înconjoară leziunea dureroasă inițială pentru a o „proteja” dar ea însăși ajunge să doară. Durerea locală declanșează contracția mușchilor din jur. Contractura musculară poate amplifica durerea. Se creează astfel un adevărat cerc vicios între durere și contractură.
De asemenea, poate fi primară în caz de suprasolicitare sau alungire musculară, fără cea mai mică leziune subiacentă.
Mulți factori favorizează sau agravează aceste contracturi: frigul, umiditatea, curenții de aer, schimbările bruște de temperatură, aerul pulsat de la aparatele de aer condiționat, geamurile întredeschise la conducerea unei mașini.
La acestea se adaugă oboseala, suprasolicitarea, postura proastă, tulburările de somn, insatisfacția sexuală și stresul „rău”…
* Stresul este un răspuns normal de adaptare a organismului la evenimentele percepute ca fiind agresive. Va crea tensiune în anumiți mușchi, cei mai fragili din organism. Când stresul este excesiv, sau când devine cronic, tensiunea musculară crește și apar contracturi musculare dureroase.
Etiologiile contracturilor musculare
• Patologia mecanică acută sau cronică (datorită leziunii discului, articulației posterioare sau ligamentelor, osteoartritei severe, compresiei vertebrale).
Factori care contribuie: poziții proaste în viața de zi cu zi sau profesională, gesturi nepotrivite, tulburări de statică (scolioză etc.), expunerea la frig și umiditate, oboseală, stres din cauza conflictelor familiale sau a dificultăților profesionale etc.
• Patologia infecțioasă, inflamatorie sau tumorală.
• Pentru sportivi, în cazul unui antrenament prost efectuat, tehnică slabă și absența unei încălziri prealabile.
Pentru „ameliorarea” pacientului, este esențial să lupți împotriva acestor contracturi folosind surse de căldură, relaxante musculare, masaje de relaxare, relaxare și injecții locale superficiale la nivelul contracturilor musculare dureroase.
Ce sunt crampele musculare sau carceii?
Alte condiții medicale pot simula crampe:
• Distoniile pot provoca un spasm muscular, dar simptomele sunt de obicei mai susținute și recurente și implică alți mușchi decât cei afectați de crampele tipice ale picioarelor (de exemplu, gâtul, mâna, fața, mușchii piciorului) .
• Tetania poate provoca spasme musculare, dar spasmele sunt de obicei mai susținute (adesea cu contracții musculare) ; este de obicei bilateral și difuz, dar poate apărea spasm carpoped izolat.
• Ischemia musculară prin efort în boala arterială periferică (claudicația) poate provoca dureri de gambe, dar această durere se datorează fluxului sanguin muscular insuficient și mușchii nu se contractă ca în crampe.
• Crampele iluzorii sunt senzații de crampe în absența contracției musculare sau a ischemiei.
Crampele sunt mai frecvente atunci când oamenii fac activități pentru care nu sunt pregătiți (de exemplu, folosind mușchi care nu sunt folosiți în mod obișnuit pentru a îndeplini o sarcină fizică, făcând un exercițiu nemaiîntâlnit înainte).
Cele mai frecvente crampe la picioare sunt:
• Crampe benigne idiopatice ale picioarelor (crampe ale picioarelor fără o tulburare cauzală, de obicei nocturne)
• Crampe musculare asociate cu exercițiul (crampe în timpul sau imediat după efort)
Deși aproape toată lumea poate experimenta crampe musculare la un moment dat, anumiți factori cresc riscul și severitatea crampelor.
Acestea includ următoarele:
• Mușchii gambei strânși (de exemplu, din cauza lipsei de întindere, inactivitate sau, uneori, edem cronic al picioarelor)
• Deshidratare
• Anomalii electrolitice (de exemplu, niveluri scăzute de potasiu sau magneziu în organism )
• Crampe benigne idiopatice ale picioarelor (crampe ale picioarelor fără o tulburare cauzală, de obicei nocturne)
• Crampe musculare asociate cu exercițiul (crampe în ti
• Tulburări neurologice sau metabolice
• Îndepărtarea unui volum mare de lichid în timpul dializei în stadiul terminal al bolii renale
• Anumite medicamente
În plus, anumite toxine pot provoca crampe musculare.
Tratamentul crampelor musculare
Patologiile de bază sunt tratate atunci când sunt identificate.
Dacă apare o crampe, întinderea mușchiului afectat ameliorează adesea crampa. De exemplu, pentru a ameliora o crampe la gambe, pacienții își pot trage degetele de la picioare cu mâinile și pot trage piciorul în sus (flexie dorsală).
Aplicarea căldurii (de exemplu, folosind un prosop cald sau un tampon de încălzire, a face o baie sau un duș fierbinte) sau rece (de exemplu, masarea mușchiului afectat cu gheață) poate ameliora durerea.
Măsurile pentru prevenirea crampelor includ:
• Întinderea treptată a mușchilor înainte de exercițiu sau înainte de a merge la culcare
• Bea multe lichide (în special băuturi care conțin potasiu ) după efort
• Nu consumați stimulente (de exemplu, cofeină , nicotină , efedrina, pseudoefedrina)
• Evitati consumul de nicotină (fumatul)
Întinderea mușchilor gastrocnemien (întinderea alergătorului) este adesea utilă. Persoana stă cu un picior înainte, cu genunchiul îndoit și cu celălalt picior în spate, cu genunchiul întins, în poziție de fandare.
Mâinile pot fi așezate pe un perete pentru echilibru. Ambele călcâie rămân pe podea. Genunchiul piciorului din față este îndoit până când întinderea îl aduce la nivel cu celălalt picior.
Cu cât distanța dintre cele două picioare este mai mare, cu atât genunchiul din față este mai îndoit, cu atât întinderea este mai eficientă.
Întinderea se ține timp de 30 de secunde și se repetă de 5 ori. Seria de întinderi se repetă pe cealaltă parte.
Medicii recomanda si unele suplimente naturale, pentru a reface echilibrul electrolitic, pentru a mentune un metabolism energetic normal al organismului, la reducerea oboselii musculare si prevenirea extenuarii.
Unul dintre aceste produse este Activit No Carcel de la Ropharma.
Suplimentul Activit No Carcel ajută la reducerea crampelor şi oboselii musculare, a stărilor de nelinişte şi iritabilitate.
Prin acţiunea celor două minerale magneziu, potasiu şi a vitaminei B6, produsul contribuie la metabolismul energetic normal, la funcţionarea normală a sistemului nervos şi muscular, la reducerea oboselii şi extenuării.
Se menţine echilibrul electrolitic prin prezenţa magneziului şi tensiunea arterială normală prin acţiunea potasiului.
Referințe bibliografice
https://dr-charley-cohen-rhumatologue-paris.fr/content/les-contractures-musculaires
https://www.msdmanuals.com/fr/professional/troubles-neurologiques/sympt%C3%B4mes-des-troubles-neurologiques/crampes-musculaires#Pr%C3%A9vention_v27275099_fr
Sursa foto:
https://www.frequencemedicale.com/cardiologie/patient/10498-Douleurs-musculaires-la-crampe-de-l-extreme-a-l-ecran
https://www.cocooncenter.com/journal/crampes-musculaires-pourquoi-surviennent-elles-et-comment-les-eviter.html
