Soluție ideală de prevenție și tratament
Ropharma propune suplimentul natural Cardiozen și subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă cauza numărul 1 de deces în ţara noastră, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional.
România ocupă locul 1 în Europa că mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 44 la 100.000 de locuitori.
La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct. Farmaciștii Ropharma arată în prezentul articol beneficiile Magneziului și Rhodiolei Rosea, o parte a ingredientelor acestui produs natural.
Despre Cardiozen
Ingredinte
- citrat de magneziu
- bicarbonat de potasiu
- extract uscat din Crataegus sp. (cu conținut de flavonoide ≥ 6%)
- extract uscat din Rhodiola Rosea (cu conţinut de Rosavine ≥ 3% și Salidroside ≥ 1% )
- vitamina B6 /clorhidrat de piridoxină
Beneficii terapeutice
- Protejarea sistemului cardiovascular
- Scăderea tensiunii arteriale
- Reducerea riscului de atac cerebral și atac de cord
- Util în tulburările de ritm cardiac (aritmii cardiace)
Detalii ale produsului
Magneziul contribuie la:
– reducerea oboselii și extenuării;
– echilibrul electrolitic;
– metabolismul energetic normal;
– funcționarea normală a sistemului nervos;
– funcționarea normală a sistemului muscular;
– sinteza normală a proteinelor;
– menținerea sănătății psihice;
– menținerea sănătății sistemului osos;
– menținerea sănătății dinților;
– procesul de diviziune celulară;
Potasiul contribuie la:
– funcționarea normală a sistemului nervos;
– funcționarea normală a sistemului muscular;
– menținerea tensiunii arteriale în normă.
Vitamina B6 contribuie la:
– sinteza normală a cisteinei;
– metabolismul energetic normal;
– funcționarea normală a sistemului nervos;
– metabolismul normal al homocisteinei;
– metabolismul normal al proteinelor și al glicogenilor;
– menținerea sănătății psihice;
– formarea normală a globulelor roșii;
– funcționarea normală a sistemului imunitar;
– reducerea oboselii și extenuării;
– reglarea activitățîi hormonale.
Extractul din Crataegus sp.:
– susține mecanismul natural de purificare a organismului;
– favorizează eliminarea toxinelor.
Extractul din Rhodiola rosea:
– ajută la stimularea funcțiilor intelectuale în situație de stres chiar după prima administrare.
Beneficiile magneziului
Alaturi de potasiu, sodiu și calciu, magneziul este unul dintre cele mai abundente minerale din corpul uman.
Deoarece organismul nu este capabil să-l producă singur și să-l depoziteze, este esențial să-l furnizeze prin alimente.
Într-adevăr, magneziul este implicat într-un număr mare de reacțîi celulare și metabolice și funcțîi fiziologice care contribuie la buna funcționare a organismului.
Diferiți factori pot provoca o deficiență și, că urmare, probleme de sănătate. În acest caz, se pune problema de a face o cură de magneziu. Ce rol joacă în organism? Cum să recunoaștem semnele lipsei de magneziu? De ce să luați un supliment alimentar? Farmaciştii răspund la aceste întrebări pentru a vă ajuta să aflaţi mai multe despre magneziu.
Ce este Magneziul?
Magneziul este un mineral implicat în peste 300 de reacțîi enzimatice esențiale pentru organism. Corpul unui adult conține aproximativ 25 de grame. O jumătate se află în oase și dinți, cealaltă jumătate este distribuită între mușchi, ficat și alte țesuturi moi.
Magneziul este în mare parte intracelular, adică se găsește în citoplasmă, nucleu și diferitele structuri ale celulei.
Lichidul cefalorahidian, plasma și secrețiile digestive au 1% magneziu extracelular.
În organism, magneziul participă la multe procese, cum ar fi:
– producerea, stocarea și transferul energiei;
– metabolismul carbohidraților, lipidelor și proteinelor;
– funcționarea sistemului nervos și a mușchilor;
– reducerea oboselii;
– funcţionarea psihică.
Proprietățile magneziului
Organismul, pentru a funcționa optim, are nevoie de un nivel suficient de magneziu. Într-adevăr, acesta acționează la fel de bine asupra sferei cardiovasculare că și asupra sistemului nervos, sau asupra reacțiilor inflamatorii.
Sistemul nervos
Magneziul este cunoscut în principal pentru acțiunea să asupra sistemului nervos, care se explică prin diferite mecanisme.
În primul rând, magneziul promovează stabilizarea membranelor fibrelor nervoase, contribuind astfel la impulsuri nervoase bune.
Acest lucru este asigurat de neurotransmițători, a căror stocare și eliberare necesită magneziu.
Când există o deficiență, aceasta duce la o eliberare anarhică a neurotransmițătorilor, ei înșiși responsabili de hiperexcitabilitatea neuromusculară care „consumă” magneziu.
Organismul reacționează apoi la cel mai mic stimul (stres, iritabilitate, anxietate, nervozitate).
Apoi, magneziul participă la stocarea și eliberarea dopaminei și serotoninei, care sunt cunoscute pentru efectul lor relaxant.
Serotonina, adesea asociată cu un sentiment de seninătate, este implicată în reglarea stării de spirit și a ciclului somn-veghe.
De asemenea, este folosit de organism pentru a secreta melatonină, cunoscută și sub numele de hormonul somnului, care ajută la îmbunătățirea somnului și la scăderea nivelului de cortizol, hormonul stresului.
Magneziul și stresul sunt legate printr-un fel de cerc vicios. Într-adevăr, stresul se bazează pe rezervele de magneziu.
Produce adrenalină, care captează magneziul prezent în plasmă, și cortizol, care reduce absorbția intestinală a magneziului și crește excreția urinară a acestuia.
Contribuțiile celulare devin mai puțîn eficiente, iar deficitul crește sensibilitatea organismului la stres. Prin urmare, este esențial să aveți un aport suficient de magneziu pentru a face față stresului.
În ceea ce privește funcțiile cognitive, magneziul joacă și el un rol important, în special prin activarea metabolismului energetic, esențial pentru funcționarea creierului.
Efectele sale au fost studiate de o echipă internațională de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) care a conceput un amestec numit treonat de magneziu (MgT), format din magneziu și o proteină.
În studiile clinice, s-a constatat că absorbția MgT crește concentrația de magneziu în creier, precum și numărul de conexiuni nervoase din hipocamp, o zonă esențială pentru memorie, învățare și comunicare .
Sistemul cardiovascular
Toți mușchii, inclusiv mușchiul inimii, conțîn mai mult magneziu decât calciu.
În caz de lipsă de magneziu, calciul se răspândește în celulele musculare ale vaselor de sânge, ceea ce poate induce creșterea tensiunii arteriale și spasme arteriale.
Acest fenomen i-a determinat pe oamenii de știință să ia în considerare magneziul că tratament pentru tulburările de ritm cardiac (aritmie).
Mai multe studii au arătat, de asemenea, că reprezintă un factor de protecție împotriva bolilor cardiovasculare și se opune dezvoltării leziunilor aterosclerotice prin reglarea nivelului de colesterol și trigliceride.
Inflamaţie
Magneziul poate fi folosit și pentru acțiunea să antiinflamatoare.
Astfel, mai multe studii au arătat că suplimentarea cu magneziu la persoanele care suferă de inflamație cronică are că rezultat o reducere a nivelului de proteină C-reactivă (CRP), un marker al inflamației.
În plus, magneziul este necesar pentru sinteza prostaglandinelor din acizii grași esențiali (omega 3, 6, 9). Prostaglandinele sunt compuși care participă la modularea reacției inflamatorii.
În cele din urmă, magneziul ajută la reglarea concentrației de calciu, excesul și acumularea acestuia în organism favorizează inflamația.
Suport al sistemului osos
50% din magneziul din organism este prezent în oase și dinți, ceea ce înseamnă importanța acestuia pentru construcția osoasă.
Magneziul acționează că un ciment pentru a lega calciul și fluorul, ceea ce ajută la creșterea densitățîi osoase.
De asemenea, este necesar pentru conversia vitaminei D într-o formă activă și utilizabilă. Cu toate acestea, vitamina D participă la procesele de mineralizare și osificare și este esențială pentru creșterea copiilor și adolescenților, precum și pentru menținerea oaselor normale pe tot parcursul viețîi.
În cele din urmă, magneziul contribuie la formarea colagenului, care constituie cadrul osului.
Cum să recunoști lipsa de magneziu?
Dozele alimentare recomandate (ANC) pentru magneziu se determină în funcție de greutate: 6 mg/kg/zi. Acestea trebuie crescute cu 25 mg pentru copiii și adolescențîi în creștere, 40 mg în timpul sarcinii și 30 mg în timpul alăptării.
Cele mai frecvente simptome ale deficitului de magneziu sunt:
– hiperexcitabilitate neuromusculară rezultând tremurături necontrolate (în special la nivelul pleoapei), crampe, contracturi;
– pierderea poftei de mâncare;
– greaă, asociată sau nu cu vărsături;
– oboseală;
– dureri de cap;
– amețeli;
– constipație;
– tulburări de somn;
– hiperemotivitate;
– hipersensibilitate la zgomot;
– o senzație de apăsare în piept cu, uneori, palpitațîi ale inimii.
Mai multe situațîi pot fi la originea unui deficit de magneziu. P
Poate fi legat de absorbția slabă a magneziului în intestin sau de pierderi semnificative ale rinichilor.
Tulburările de alimentație (DE) și alcoolismul pot perturba asimilarea magneziului și pot provoca o deficiență.
Îmbătrânirea, stresul, sportul intens, alăptarea prelungită și utilizarea unui contraceptiv care conține estrogen sunt, de asemenea, factori care contribuie la lipsa de magneziu .
Unde găsești magneziu?
Furnizat în esență de dieta zilnică, magneziul există și sub formă de medicamente sau suplimente alimentare.
Acestea fac posibilă luarea unei cure cu magneziu, de exemplu atunci când aportul alimentar nu este suficient pentru a acoperi cerințele.
Alimente bogate în magneziu
Ciocolata neagră este considerată sursa supremă de magneziu, dar multe alte alimente o conțîn.
De exemplu, îl puteți găși în legumele cu frunze verzi precum spanacul și varza și în leguminoase precum fasolea albă, năutul și lintea.
Magneziul este prezent și în nuci, migdale, alune și fructe uscate, dar și în crustacee, banane și avocado.
Pentru a evita o deficiență, luați în considerare apele mineralebogat în magneziu și include cereale integrale în dieta ta (orez, grâu, quinoa, hrișcă).
În același timp, este indicat să se limiteze consumul de produse rafinate.
Faceți o cură cu magneziu
Dacă simțiți că aportul alimentar nu este suficient pentru a vă satisface nevoile, este important să discutați acest lucru cu medicul dumneavoastră. El sau ea poate prescrie un test de sânge și, în funcție de rezultate, vă determina dacă este necesară suplimentarea.
Medicamentele cu magneziu sunt în general preferate în cazurile de deficit dovedit și care provoacă simptome deosebit de supărătoare. Atunci când lipsa de magneziu este ușoară și provoacă în principal oboseală, crampe sau sensibilitate crescută la stres, suplimentele alimentare sunt potrivite.
Despre Rhodiola
Beneficii ale rhodiolei:
Atenuează anxietatea și depresia, îmbunătățește performanța fizică
Previne infecțiile și tratează amenoreea, infertilitatea, disfuncțiile sexuale, răcelile, gripa, depresia, astenia și neurastenia; combate oboseală, în special în timpul convalescenței; crește rezistența la stres și performanța fizică, intelectuală și sexuală.
Istoria Rhodiolei
În Siberia și Scandinavia, rodiola și-a câștigat reputația de plantă medicinală.
Se credea că are puterea de a crește rezistența fizică , longevitatea , vigoarea sexuală , memoria și alte abilități cognitive.
Chiar și astăzi, în Siberia, tinerilor căsătoriți li se oferă rădăcină de rodiolă pentru a da naștere copiilor sănătoși.
În Ucraina, legenda spune că prințul Danila Galitsky, care a trăit în secolul al XIII-lea și ale cărui fapte amoroase continuă să aprindă imaginația populară, și-a datorat puterea celebrei rădăcini de aur.
Medicii din Mongolia l-au prescris pentru a lupta împotriva gripei, tuberculozei și cancerului.
În Suedia, se spune că vikingii îi datorau puterea lor fizică legendară și rezistența remarcabilă.
Se mai spune că împărațîi chinezi au trimis expedițîi în Siberia pentru a aduce înapoi prețioasa rădăcină.
Cercetare Rhodiola
Medicina modernă a început să se intereseze de rodiola la începutul anilor 1960 și abia în 1965 au fost întreprinse primele studii științifice. Acest interes a fost mult timp limitat la un cerc restrâns de cercetători ruși și scandinavi, atât de mult încât majoritatea articolelor au fost scrise în limbi slave sau scandinave.
De asemenea, aceste articole au fost publicate în reviste care sunt puțin citite de adepții medicinei moderne occidentale. Toate acestea explică de ce planta este încă relativ necunoscută în Occident.
Planta adaptagena
În 1947, un eminent cercetător rus pe nume Lazarev a formulat conceptul de „adaptogen” pentru a descrie o substanță care crește, într-un mod general și nespecific, rezistența organismului la diferitele stresuri care îl afectează . Plantele adaptogene, precum rodiola, ginsengul și eleuterococul, aționează asupra multor organe și funcțîi fiziologice .
Funcții cognitive în condiții de stres și oboseală
În perioada 2000-2003 s-au efectuat studii cu un extract standardizat de rodiola (SHR-5®) pe medici suprasolicitați , studenți în timpul examenelor și tineri voluntari bărbați plasați într-o situație de stres și oboseală.
În comparație cu grupurile de control, participanțîi au văzut în general starea lor îmbunătățită semnificativ (concentrare, condiție fizică, coordonare motrică, performanță academică, capacitate de muncă intelectuală, reducerea oboselii etc.).
Studiile de mai sus sunt citate în mod regulat atunci când se discută efectele rodiolei asupra performanței cognitive.
Cu toate acestea, ele ascund unele slăbiciuni metodologice, iar interpretarea uneori părtinitoare a rezultatelor pune la îndoială concluziile autorilor.
Cu toate acestea, chiar și în opinia detractorilor lor, rezultatele au fost considerate suficient de interesante pentru a justifica studii suplimentare.
Astfel, în 2009, un studiu clinic dublu-orb cu placebo a furnizat dovezi suplimentare ale beneficiilor rodiolei.
Extractul SHR-5® , luat la 288 mg de două ori pe zi timp de 4 săptămâni, a îmbunătățit semnificativ starea persoanelor care se plâng de oboseală cauzată de stres .
Nivelul lor de atenție a crescut și cantitatea de cortizol din salivă (un indicator al stresului) a scăzut.
Anxietate și depresie.
Cercetătorii ruși au observat că paciențîi tratați cu anxiolitice triciclice au constatat o îmbunătățire a stării lor și au suferit mai puține efectele adverse ale medicamentelor lor atunci când au primit rodiola.
Ulterior, un studiu clinic a confirmat efectele antidepresive ale plantei.
Dozele de 170 mg sau 340 mg extract de rodiola (SHR-5 ® ), luate de două ori pe zi timp de 6 săptămâni, au redus simptomele la pacienţîi cu depresie uşoară până la moderată .
Pe de altă parte, judecând după rezultatele unui studiu preliminar american, rhodiola (340 mg pe zi de extract, timp de 10 săptămâni) ar reduce simptomele tulburării de anxietate generalizată .
Performanța fizică. Efectele rodiolei asupra performanței fizice împart comunitatea științifică 12.
În prima jumătate a anilor 2000, studiile clinice rusești și belgiene au concluzionat că a îmbunătățit adaptarea organismului la efort, coordonarea motorie 7 și rezistența 10 .
Ei au indicat, de asemenea, că rhodiola a accelerat recuperarea musculară după efort și că proprietățile sale antiinflamatorii protejează împotriva efectelor exercițiilor intense sau prelungite 28 .
În aceeași perioadă, alți cercetători ajunseseră la concluzii complet opuse, constatând absența efectului produs numai de rhodiola 29sau asociat cu cordyceps, o ciupercă reputată a fi adaptogen 11 ,30 .
De atunci, lucrurile s-au schimbat puțîn.
În 2007, cercetătorii americani au confirmat ineficacitatea rodiolei, chiar și la doze mari de 1.500 mg pe zi 31 .
Dar recent, după ce au testat un supliment de rodiola pe sportivi, cercetătorii italieni au ajuns la concluzia că planta ar putea crește capacitatea organismului de a se adapta la exercițîi fizice 32 .
Amenoree și infertilitate. Într-un studiu fără grup placebo, cercetătorii ruși au raportat că rodiola a avut că efect reapariția menstruației normale la 25 din 40 de femei care suferă de amenoree. Menstruația a revenit după 2 până la 8 săptămâni de tratament și, ulterior, sarcina a apărut la 11 dintre femei.
Disfuncția erectilă. Într-un studiu fără grup placebo, efectuat în Rusia cu 35 de bărbați care sufereau de disfuncție erectilă sau ejaculare precoce, 26 de subiecți au experimentat o îmbunătățire marcată a funcției lor sexuale datorită rodiolei.
Într-un studiu preliminar la persoanele cu cancer de vezică superficială, rodiola a stimulat răspunsul imun și a scăzut rata de recurență.
Pe de altă parte, un preparat pe bază de rhodiola, Leuzea carthamoides , eleuterococ și fructe de pădure schisandra (plante adaptogene) a îmbunătățit răspunsul imunitar al pacienților supuși chimioterapiei pentru tratarea cancerului ovarian.
Întărirea sistemului imunitar a fost observată și de cercetătorii armeni în timpul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la paciențîi cu pneumonie.
Ei au raportat că un amestec de rhodiola, eleuterococ și schisandra ar putea accelera vindecarea și ar putea îmbunătăți calitatea viețîi pacienților 16 .
Rezultatele din studiile pe iepure indică faptul că Rhodiola poate acționa că un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și, prin urmare, are un efect vasodilatator, care se poate dovedi util în hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau diabet de tip 2.
Produsul natural Cardiozen poate fi achizitionat din Farmaciile Ropharma, farmaciile partenere ale Ropharma si online:
https://ropharma.ro/products/cardiozen-1
Sursa:
https://www.pharma-gdd.com/fr/les-bienfaits-du-magnesium
https://www.passeportsante.net/fr/Solutions/PlantesSupplements/Fiche.aspx?doc=rhodiole_ps
