Ghidul Suplimentării cu Vitamine B: O Cale către o Viață Mai Sănătoasă

Introducere:

Suplimentarea cu vitamina B poate aduce beneficii semnificative pentru sănătatea dumneavoastră generală. Aceste vitamine sunt esențiale pentru funcționarea corespunzătoare a organismului, contribuind la un metabolism energetic, susținând sistemul nervos și îmbunătățind starea de spirit. În acest ghid, vom explora importanța fiecărei vitamine B și modalitățile adecvate de suplimentare.

Vitaminele B au un rol crucial în organism, activând enzimele care furnizează energie, contribuind la producerea celulelor sanguine și prevenind deteriorarea ADN-ului.

Fiecare vitamină B provine din alimente diferite. Fiecare are roluri ușor diferite în organism. Aveți nevoie de cantități diferite ale fiecăreia. Unele pot avea consecințe grave asupra sănătății dacă le consumați în exces. Altele pot provoca daune dacă nu le aveți suficient.

Dacă există ceva comun tuturor vitaminelor B, este următorul: vitaminele B sunt vitamine solubile în apă care acționează ca coenzime. Solubilitatea în apă înseamnă că nu sunt stocate de organism așa că trebuie să le consumați zilnic pentru cele mai bune efecte. (O excepție de la aceasta este vitamina B12. Excesul de B12 este stocat în ficat.)

Coenzima înseamnă că lucrează pentru a alimenta enzimele. Enzimele sunt proteine care ajută la accelerarea reacțiilor chimice din organism. Dar nu pot lucra singure. Au nevoie de coenzime, precum vitaminele B și altele, pentru a acționa ca un comutator care le activează.

Beneficiile pentru sănătate

În timp ce anumite condiții fac necesară suplimentarea cu vitamine B pentru unele persoane, cercetările au arătat că administrarea unui supliment de vitamine B poate fi utilă chiar și pentru persoanele care nu au o nevoie crescută pentru aceste nutrienți.

Poate reduce stresul și îmbunătăți starea de spirit

Vitaminele B complexe sunt adesea folosite pentru a reduce oboseala și a îmbunătăți starea de spirit. Unele studii sugerează că vitaminele B pot ridica moralul și îmbunătăți performanța cognitivă. Un studiu pe o perioadă de 33 de zile, desfășurat pe 215 bărbați sănătoși, a arătat că tratamentul cu o doză mare de complex de vitamine B și minerale a îmbunătățit sănătatea mentală generală și stresul, precum și performanța la teste cognitive.

Un alt studiu a arătat că suplimentarea cu  multivitamine conținând niveluri ridicate de vitamine B complexe timp de 90 de zile a redus stresul și oboseala mentală.

Sănătate Cardiovasculară: Niacina (B3) poate contribui la reducerea nivelului de colesterol și la menținerea sănătății inimii.

Poate reduce simptomele de anxietate sau depresie

În timp ce suplimentele de vitamine B complexe nu sunt un remediu pentru afecțiunile de sănătate mintală, ele pot ajuta la ameliorarea simptomelor de depresie sau anxietate.

Un studiu la 60 de adulți cu depresie a arătat că tratamentul cu un complex de vitamine B timp de 60 de zile a condus la îmbunătățiri semnificative în simptomele de depresie și anxietate, în comparație cu un placebo.

Vitaminele B pot, de asemenea, îmbunătăți răspunsul la tratament atunci când sunt administrate în combinație cu medicamente antidepresive.

Un studiu a constatat că suplimentarea cu o vitamină care conține B12, B6 și acid folic a dus la un răspuns antidepresiv mai intens și durabil pe parcursul a 1 an, în comparație cu un placebo.

Menționăm că nivelurile scăzute de vitamine B, inclusiv B12, B6 și acid folic, au fost asociate cu un risc crescut de depresie, motiv pentru care este important să se excludă deficiențele de nutrienți dacă experimentați simptome de depresie.

Cine ar trebui să ia un complex de vitamine B?

Deoarece vitaminele B se găsesc în multe alimente, este puțin probabil să dezvoltați o deficiență dacă urmați o dietă echilibrată.

Cu toate acestea, anumite circumstanțe cresc nevoia de vitamine B, făcând necesare suplimentele.

Femeile gravide sau care alăptează

În timpul sarcinii, cererea de vitamine B, în special B12 și acid folic, crește. Acestea sunt necesare pentru a susține dezvoltarea fetală.

La femeile însărcinate sau care alăptează, în special cele care urmează diete vegetariene sau vegane, suplimentarea cu un complex de vitamine B este crucială.

Deficiența de B12 sau acid folic în timpul sarcinii sau alăptării poate duce la leziuni neurologice severe sau malformații congenitale la făt sau nou-născut.

Persoanele în vârstă

Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea de a absorbi vitamina B12 scade, iar apetitul scade, făcând dificil pentru unele persoane să obțină suficient B12 doar din dietă.

Capacitatea organismului de a elibera B12 din alimente astfel încât să poată fi absorbit depinde de cantități adecvate de acid gastric.

Cu toate acestea, se estimează că 10-30% dintre persoanele peste 50 de ani nu produc suficient acid gastric pentru a absorbi corect B12. Dacă luați medicamente pentru a reduce acidul gastric pentru a trata refluxul gastric sau arsuri la stomac, acest lucru poate, de asemenea, să inhibe absorbția B12.

Deficiența de B12 a fost asociată cu rate crescute de depresie și tulburări de dispoziție la persoanele în vârstă.

Deficiențele de vitamina B6 și acid folic sunt, de asemenea, comune la persoanele în vârstă.

Persoanele cu anumite afecțiuni medicale

Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi boala celiacă, cancer, boala Crohn, alcoolismul, hipotiroidismul și anorexia, au mai multe șanse să dezvolte deficiențe de nutrienți, inclusiv vitaminele B.

În plus, mutația genetică MTHFR poate afecta modul în care organismul dumneavoastră metabolizează acidul folic, ceea ce poate duce la o deficiență de acid folic și alte probleme de sănătate.

De asemenea, persoanele care au suferit anumite operații de pierdere în greutate sunt mai predispuse la deficiențe de vitamine B.

În aceste circumstanțe, oamenilor li se recomandă adesea să suplimenteze cu un complex de vitamine B pentru a corecta sau evita deficiențele.

Vegetarienii și veganele

Vitamina B12 se găsește natural în produsele animale precum carne, lactate, ouă și fructe de mare.

Veganii și vegetarienii stricti ar putea fi expuși riscului de a dezvolta o deficiență de B12 dacă nu primesc suficientă vitamină din alimente fortificate sau suplimente.

Un complex de vitamine B zilnic poate ajuta la asigurarea faptului că persoanele care aleg să urmeze diete care elimină produsele de origine animală primesc suficiente din aceste nutriențe importante.

Persoanele care iau anumite medicamente

Medicamentele prescrise frecvent pot duce la deficiențe de vitamine B.

De exemplu, inhibitorii de pompe de protoni, care sunt medicamente care reduc acidul gastric, pot scădea absorbția de B12, în timp ce metformina, un popular medicament pentru diabet, poate reduce nivelurile atât de B12, cât și de acid folic.

Pastilele contraceptive pot și ele să epuizeze mai multe vitamine B, inclusiv B6, B12, acid folic și riboflavina.

Valori zilnice

Profesioniștii din domeniul sănătății recomandă ca oamenii să primească o anumită cantitate din fiecare vitamină în fiecare zi pentru a menține o sănătate bună.

Tabelul următor furnizează valorile zilnice (DV) ale fiecărei vitamine B conform Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA), exprimate în miligrame (mg) sau micrograme (mcg):

Aceste valori oferă o orientare cu privire la cantitățile recomandate de vitamine B pentru menținerea unei stări de sănătate bune.

Tipuri de Vitamine B:

Există mai multe vitamine B esențiale, fiecare cu rolul său unic în menținerea sănătății. Printre cele mai importante se numără:

1. Vitamina B1 (tiamina): Susține metabolismul carbohidraților și ajută la funcționarea sistemului nervos.
2. Vitamina B2 (riboflavina): Contribuie la producerea de energie și menținerea sănătății pielii și a ochilor.
3. Vitamina B3 (niacina): Esențială pentru producerea de energie și menținerea sănătății sistemului cardiovascular.
4. Vitamina B5 (acid pantotenic): Participă la sinteza hormonilor și a substanțelor chimice necesare organismului.
5. Vitamina B6 (piridoxina): Susține formarea celulelor roșii și reglarea nivelului de homocisteină.
6. Vitamina B7 (biotina): Importantă pentru sănătatea pielii, părului și unghilor.
7. Vitamina B9 (acid folic): Esențială în timpul sarcinii și importantă pentru formarea ADN-ului.
8. Vitamina B12 (cobalamina): Necesară pentru formarea celulelor roșii și funcționarea sistemului nervos.

Cum vă suplimentați cu Vitamine B:

Alimentație echilibrată: Încorporați alimente bogate în vitamine B în dieta dumneavoastră, cum ar fi carne, ouă, produse lactate, nuci, semințe și legume cu frunze verzi.

Suplimente alimentare: În cazul în care nu puteți obține suficiente vitamine B din alimentație, suplimentele pot fi o opțiune eficientă.

Consultați un Specialist: Înainte de a începe orice regim de suplimentare, consultați un medic sau un nutriționist pentru a stabili doza și tipurile potrivite pentru nevoile individuale.

O Privire Aprofundată la Fiecare Vitamină B: Beneficii, Surse Alimentare și Altele.

1. Tiamina (B1)

Ce face?

Tiamina ajută organismul să obțină energie din alimentele pe care le consumați, transformându-le în adenozin trifosfat (ATP), care este energia utilizată de celulele dumneavoastră. De asemenea, este importantă pentru funcționarea adecvată a celulelor nervoase.

Dozele dietetice recomandate (RDA) pentru tiamină sunt:

• Bărbați adulți: 1,2 miligrame (mg) pe zi.
• Femei adulte: 1,1 mg pe zi.
• Persoanele gravide sau care alăptează: 1,4 mg pe zi.

Tiamina nu are un limită superioară pentru toxicitate. Aceasta înseamnă că nu trebuie să îți faci griji că vei consuma prea mult.

Inima, ficatul, rinichii și creierul conțin toate cantități mari de tiamină. Organismul are nevoie de tiamină pentru:

• Descompunerea moleculelor de zahăr (carbohidrați) din alimente.
• Crearea anumitor neurotransmițători (substanțe chimice cerebrale).
• Producerea acizilor grași.
• Sinteza anumitor hormoni.

Alimente bogate în tiamină:

• Cereale integrale și pâine fortificată, cereale, paste și orez.
• Carne de porc.
• Păstrăv
• Leguminoase, cum ar fi fasolea neagră și soia.
• Semințe.

Cu toate acestea, anumite grupuri de persoane pot să nu primească suficientă tiamină, inclusiv:

• Cei dependenți de alcool.
• Persoanele în vârstă.
• Persoanele cu HIV sau SIDA.
• Persoanele cu diabet.
• Persoanele cu insuficiență cardiacă.
• Persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală bariatrică.

Simptomele deficienței de tiamină:

• Pierdere în greutate.
• Lipsă sau scăderea apetitului.
• Probleme de memorie sau confuzie.
• Probleme cardiace.
• Furnicături și amorțeală în mâini și picioare.
• Pierdere de masă musculară.
• Reflexe slabe.

Dependența de alcool poate determina o deficiență de tiamină, ducând la sindromul Wernicke-Korsakoff (WKS), care poate provoca furnicături și amorțeală în mâini și picioare, pierdere de memorie și confuzie. WKS poate duce la encefalopatia Wernicke (WE), care poate fi periculoasă pentru viață. Un studiu din 2017 a arătat că persoanele cu WE pot beneficia de doze mari de tiamină.

2. Riboflavina (Vitamina B-2)

Riboflavina este esențială pentru:

• Producerea de energie.
• Ajutarea corpului să descompună grăsimile, medicamentele și hormonii steroizi.
• Convertirea triptofanului în niacina (vitamina B-3).
• Convertirea vitaminei B-6 într-o coenzimă de care are nevoie organismul.

Dozele zilnice recomandate (RDA) pentru riboflavină sunt:

• Bărbați adulți: 1,3 mg pe zi.
• Femei adulte: 1,1 mg pe zi.
• Persoanele gravide: 1,4 mg pe zi.
• Persoanele care alăptează: 1,6 mg pe zi.

Riboflavina nu are o limită superioară pentru toxicitate.

Alimente bogate în riboflavină:

• Organe animale.
• Cereale de mic dejun fortificate.
• Fulgi de ovăz.
• Iaurt și lapte.

Simptomele deficienței de riboflavină:

Deficiența de riboflavină este rară, dar poate apărea atunci când o persoană suferă de un dezechilibru hormonal, cum ar fi problemele tiroidiene, sau alte condiții.

O persoană care suferă de deficiență de riboflavină poate experimenta:

• Afecțiuni ale pielii.
• Leziuni la colțurile gurii.
• Umflarea gurii și gâtului.
• Buzele crăpate și umflate.
• Pierderea părului.
• Ochi roșii și mâncărime.

O deficiență severă de riboflavină poate duce la anemie și cataracte. A fi deficient în riboflavină în timpul sarcinii poate crește riscul anumitor malformații congenitale.

Persoanele cu cel mai mare risc de deficiență de riboflavină includ:

• Cei care urmează o dietă vegană sau care nu consumă produse lactate.
• Sportivii care nu consumă carne, în special cei care nu consumă și produse lactate sau alte produse de origine animală.
• Femeile gravide sau care alăptează, în special cele care nu consumă carne sau produse lactate.

3. Niacina (Vitamina B-3)

Unele cereale conțin niacină adăugată.

Organismul transformă niacina într-o coenzimă numită nicotinamid adenin dinucleotid (NAD). NAD este o parte necesară a peste 400 de reacții enzimatice diferite din organism, cea mai mare dintre toate coenzimele derivate din vitamine.

Aceste enzime ajută la:

• Schimbarea energiei din carbohidrați, grăsimi și proteine într-o formă pe care organismul o poate utiliza.
• Procesele metabolice în celulele organismului.
• Comunicarea între celule.
• Expresia ADN-ului în celule.

Dozele zilnice recomandate (RDA) pentru niacin sunt:

• Bărbați adulți: 16 mg pe zi.
• Femei adulte: 14 mg pe zi.
• Persoanele gravide: 18 mg pe zi.
• Persoanele care alăptează: 17 mg pe zi.

Niacina poate fi periculoasă atunci când este consumată în cantități foarte mari. Poate cauza înroșirea și mâncărimea pielii. Prin urmare, se recomandă evitarea suplimentelor care conțin doze mari de niacină.

Alimente bogate în niacină:

• Alimentele de origine animală, cum ar fi carne, pui și pește, sunt bogate în NAD, pe care organismul îl poate utiliza ușor.
• Alimentele de origine vegetală, inclusiv nuci, legume și cereale, conțin o formă naturală de niacină pe care organismul nu o poate utiliza la fel de ușor. Cu toate acestea, producătorii adaugă niacină la alimente precum cerealele, iar organismul poate utiliza cu ușurință această formă.

Simptomele deficienței de niacină:

Obținerea prea puțină niacină poate cauza o deficiență de niacină. O deficiență severă de niacină duce la pelagra, care poate provoca:

• Decolorare maro a pielii expuse la soare.
• Pete de piele cu un aspect aspru.
• limbă roșie strălucitoare.
• Vărsături, diaree sau constipație.
• Dureri de cap.
• Oboseală.

Dacă pelagra nu este tratată, poate duce la probleme severe de memorie, schimbări comportamentale și comportament suicidar. Poate duce, de asemenea, la o pierdere extremă a apetitului sau la deces.

Persoanele expuse riscului de deficiență de niacină includ cele care au:

• Malnutriție.
• Anorexie nervoasă.
• Tulburare de consum de alcool.
• Boală inflamatorie intestinală (IBD).
• Boala Hartnup.
• Sindromul carcinoid, care determină dezvoltarea de tumori în tractul gastrointestinal.

Acid pantotenic (Vitamina B-5)

Acidul pantotenic este necesar pentru ca organismul să creeze noi coenzime, proteine și grăsimi.

Celulele roșii transportă acidul pantotenic în întregul corp pentru a putea folosi nutrientul într-o varietate de procese pentru energie și metabolism.

Aporturile adecvate de acid pantotenic sunt:

• Adulți: 5 mg pe zi.
• Persoanele gravide: 6 mg pe zi.
• Persoanele care alăptează: 7 mg pe zi.

Nu există o limită superioară pentru vitamina B5. Și atâta timp cât consumați suficiente calorii, este foarte neobișnuit ca oamenii să aibă deficiențe de acid pantotenic.

Alimente bogate în acid pantotenic:

Multe alimente conțin cel puțin o cantitate de acid pantotenic, dar unele dintre cele mai mari cantități sunt prezente în:

• Ficat de vită.
• Ciuperci shiitake.
• Semințe de floarea-soarelui.
• Cereale de mic dejun fortificate.

Simptomele deficienței de acid pantotenic:

Deficiența de acid pantotenic este rară, deoarece se găsește în cantități mari în multe alimente. Cu toate acestea, poate afecta persoanele cu malnutriție severă. În astfel de cazuri, de obicei, aceștia sunt deficienți și în alte nutrienți.

Simptomele deficienței includ:

• Amorțeală și senzație de arsură în mâini și picioare.
• Dureri de cap.
• Agitație și somn proastă.
• Lipsa poftei de mâncare.
• Persoanele cu o anumită mutație genetică numită mutația asociată cu pantothenat kinaza 2 sunt expuse la un risc crescut de deficiență.

4. Vitamina B-6

Vitamina B-6, sau piridoxina, joacă un rol în peste 100 de reacții enzimatice. Organismul are nevoie de vitamina B-6 pentru:

• Metabolismul aminoacizilor.
• Descompunerea carbohidraților și grăsimilor.
• Dezvoltarea creierului.
• Funcționarea sistemului imunitar.

Dozele zilnice recomandate (RDA) pentru vitamina B6 sunt:

• Adulți cu vârsta între 18 și 50 de ani: 1,3 mg pe zi.
• Bărbați adulți cu vârsta de 51 de ani sau mai mult: 1,7 mg pe zi.
• Femei adulte cu vârsta de 51 de ani sau mai mult: 1,5 mg pe zi.
• Persoanele gravide: 1,9 mg pe zi.
• Persoanele care alăptează: 2 mg pe zi.

Alimente bogate în vitamina B-6:

• Organe animale.
• Năut.
• Carne de pui.
• Cereale fortificate.

Simptomele deficienței de vitamina B-6:

Multe deficiențe de vitamina B-6 sunt legate de niveluri scăzute de vitamina B-12, potrivit Biroului de Suplimente Dietetice al Institutelor Naționale de Sănătate (NIH).

Deficiența de vitamina B-6 poate cauza:

• Coji pe buze.
• Crăpături la colțurile gurii.
• Limba umflată.
• Sistem imunitar slăbit.

Persoanele expuse riscului de deficiență de vitamina B-6 includ cele care au:

• Boală renală.
• Au suferit un transplant renal.
• Boala celiacă.
• Boala Crohn.
• Colita ulcerativă.
• Tulburări autoimune precum artrita reumatoidă.
• Dependenta de alcool.

Biotina (Vitamina B-7)

Producătorii adaugă biotină la multe suplimente pentru păr, piele și unghii. Cu toate acestea, NIH afirmă că nu există suficiente dovezi pentru a concluziona dacă luarea suplimentară de biotină ajută la îngrijirea părului, pielii sau unghiilor.

Unii oameni cred că biotina poate ajuta în cazul psoriazisului.

Dozele zilnice recomandate (RDA) pentru biotină sunt:

• Adulți și persoanele gravide: 30 micrograme (mcg) pe zi.
• Persoanele care alăptează: 35 mcg pe zi.

Nu există o limită superioară pentru cât de multă biotină este considerată sigură.

Corpul uman are nevoie de biotină pentru:

• Descompunerea grăsimilor, carbohidraților și proteinelor.
• Comunicarea între celulele din corp.
• Reglarea ADN-ului.

Alimente bogate în biotină:

• Organe animale.
• Ouă.
• Carne de vită.
• Semințe de floarea-soarelui.

Semnele unei deficiențe de biotină includ:

• Subțierea părului.
• erupție solzoasă în jurul ochilor, nasului și gurii.
• Unghii fragile.
• Oboseală.

Deficiența este rară, dar următoarele grupuri pot prezenta un risc mai mare:

• Persoanele cu o tulburare metabolică numită deficit de biotinidază.
• Persoanele cu tulburare de consum de alcool.
• Femeile însărcinate sau care alăptează.

5. Folați (Vitamina B-9)

Avocado și unele pâini fortificate sunt surse sănătoase de folat.

Forma naturală a vitaminei B-9 se numește folat. Acidul folic, prezent în alimente fortificate și în unele suplimente, este o formă sintetică a vitaminei.

Deoarece majoritatea oamenilor nu pot consuma suficiente legume cu frunze verzi pentru nivelurile necesare în timpul sarcinii, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă ca toate femeile în vârstă fertilă care doresc să rămână însărcinate să ia 400 mcg de acid folic în fiecare zi, alături de o dietă variată care să conțină folat.

Când o femeie are niveluri suficient de ridicate de folat atât înainte, cât și în timpul sarcinii, fătul prezintă un risc mai mic de anumite defecte congenitale care afectează creierul și măduva spinării.

Dozele zilnice recomandate (RDA) pentru acid folic sunt:

• Adulți: 400 mcg.
• Persoanele gravide: 600 mcg.
• Persoanele care alăptează: 500 mcg

Folatul este, de asemenea, esențial pentru:

• Replicarea ADN-ului.
• Metabolismul vitaminelor.
• Metabolismul aminoacizilor.
• Divizarea corectă a celulelor.

Alimente cu folat:

FDA cere producătorilor să adauge acid folic la produsele de cereale îmbogățite standardizate pentru a ajuta la reducerea riscului de defecte ale tubului neural. Oamenii pot obține acid folic din pâine și cereale fortificate.

Folatul natural se găsește în:

• Legume cu frunze verzi închise la culoare.
• Ficat de vită.
• Suc de portocale.
• Ouă.

Simptomele deficienței de folat:

Adăugarea acidului folic la produsele cerealiere a făcut deficiența de folat neobișnuită. Cu toate acestea, posibilele simptome ale unei deficiențe de folat pot include:

• Slăbiciune.
• Dureri de cap.
• Palpitații ale inimii.
• Ulcer la limbă sau în gură.
• Modificări ale pielii, părului sau unghiilor.

FDA recomandă că femeile să-și crească aportul de folati și să ia suplimente de acid folic în fiecare zi înainte de a rămâne însărcinate și în timpul sarcinii.

Alte grupuri care pot avea nevoie de mai mult folat includ persoanele care au:

• Tulburare de consum de alcool.
• Boala celiacă.
• Afecțiuni care interferează cu absorbția nutrienților.
• Boala inflamatorie intestinală (IBD).

Oamenii nu ar trebui să ia mai mult de 1.000 mcg de acid folic în fiecare zi. Luarea unei cantități mai mari poate mască simptomele unei deficiențe de vitamina B-12. Acest lucru poate cauza leziuni permanente ale nervilor.

6. Vitamina B-12

Vitamina B-12 conține minerale de cobalt și este uneori numită „cobalamină”. Organismul folosește vitamina B-12 pentru:

• Crearea de noi globule roșii.
• Sinteza ADN-ului.
• Funcția creierului și neurologică.
• Metabolismul grăsimilor și proteinelor.

Dozele zilnice recomandate (RDA) pentru vitamina B12 sunt:

• Adulți: 2,4 mcg.
• Persoanele gravide: 2,6 mcg.
• Persoanele care alăptează: 2,8 mcg.

O deficiență de vitamina B12 poate provoca deteriorări ireversibile ale creierului. Cu toate acestea, pentru unele persoane poate fi mai dificil să obțină cantități adecvate de vitamina B12 în dieta lor.

Alimente cu vitamina B-12:

Vitamina B-12 se găsește în mod natural în produsele de origine animală, cum ar fi:

• Ficat de vită.
• Carne de vită.
• Lapte și iaurt.

Oamenii care nu consumă produse de origine animală pot avea nevoie să obțină vitamina B-12 din suplimente sau alimente fortificate, cum ar fi cerealele de mic dejun și drojdia nutrițională.

Simptomele unei deficiențe de vitamina B-12 includ în general o afecțiune numită anemie megaloblastică. Simptomele unei deficiențe de vitamina B-12 pot include:

• Oboseală.
• Pierdere în greutate.
• Constipație.
• Pierderea poftei de mâncare.
• Amorțeală și furnicături în mâini și picioare.
• Probleme de memorie.

Persoanele care prezintă un risc de deficiență de B-12 includ cele care au:

• Afecțiuni care interferă cu absorbția nutrienților.
• Persoane în vârstă.
• Boala celiacă.
• Boala Crohn.
• Au suferit intervenții chirurgicale de bypass gastric sau la stomac.

Vegetarienii, vegani și femeile însărcinate sau care alăptează pot avea, de asemenea, nevoie de vitamina B-12 suplimentară.

 Concluzie:

Suplimentarea cu vitamine B poate fi o strategie valoroasă pentru îmbunătățirea sănătății  generale. Prin înțelegerea beneficiilor fiecărei vitamine B și adoptarea unui stil de viață echilibrat, puteți contribui la menținerea unei vieți sănătoase și active.