Sănătatea creierului

Creierul uman este centrul de comandă al sistemului nervos și permite gândurile, memoria, mișcarea și emoțiile printr-o funcție complexă care este cel mai înalt produs al evoluției biologice. Menținerea unui creier sănătos pe tot parcursul vieții este obiectivul suprem în urmărirea sănătății și longevității. Pe măsură ce populația îmbătrânește, crește povara tulburărilor neurologice și provocările pentru menținerea sănătății creierului. Prin urmare, este esențial să înțelegem ce este sănătatea creierului și de ce este importantă. Acest articol este primul dintr-o serie care își propune să definească sănătatea creierului, să analizeze efectul principalelor tulburări neurologice asupra sănătății creierului și să discute modul în care aceste tulburări ar putea fi tratate și prevenite.

Definiția sănătății creierului

În prezent, nu există o definiție universal recunoscută a sănătății creierului. Majoritatea definițiilor existente au doar o descriere generală a funcției cerebrale normale sau pun accentul pe una sau două dimensiuni ale sănătății creierului. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au definit sănătatea creierului ca fiind capacitatea de a efectua toate procesele mentale de cunoaștere, inclusiv capacitatea de a învăța și de a judeca, de a utiliza limbajul și de a-și aminti. Consilierul prezidențial al Asociației Americane a Inimii/Asociației Americane a Accidentelor Vasculare Cerebrale (AHA/ASA) a definit sănătatea optimă a creierului ca fiind „nivelurile medii de performanță în rândul tuturor persoanelor de vârsta respectivă care nu suferă de boli cunoscute ale creierului sau ale altor sisteme de organe în ceea ce privește declinul nivelurilor funcționale sau ca fiind adecvate pentru a efectua toate activitățile pe care individul dorește să le întreprindă”.

Creierul este un organ complex și are cel puțin trei niveluri de funcții care afectează toate aspectele vieții noastre de zi cu zi: interpretarea simțurilor și controlul mișcărilor; menținerea proceselor cognitive, mentale și emoționale; și menținerea comportamentului normal și a cogniției sociale. Prin urmare, sănătatea creierului poate fi definită ca menținerea integrității cerebrale optime și a funcțiilor mentale și cognitive la o anumită vârstă, în absența unor boli cerebrale evidente care afectează funcționarea normală a creierului.

Efectul principalelor tulburări neurologice asupra sănătății creierului

Mai multe tulburări neurologice pot perturba funcționarea creierului și afecta sănătatea oamenilor. Din punct de vedere medical, tulburările neurologice care cauzează disfuncții ale creierului pot fi clasificate în trei grupe:

Afecțiuni cerebrale cu leziuni evidente ale structurilor cerebrale, cum ar fi bolile cerebrovasculare, leziunile cerebrale traumatice, tumorile cerebrale, meningita și tulburările de comunicare și senzoriale

Tulburări cerebrale funcționale cu distrugerea detectabilă a conexiunilor sau rețelelor cerebrale, cum ar fi bolile neurodegenerative (de exemplu, boala Parkinson, boala Alzheimer și alte demențe) și tulburările psihice (de exemplu, schizofrenia, depresia, tulburarea bipolară, alcoolismul și consumul de droguri)

Alte tulburări cerebrale fără afectare structurală sau funcțională detectabilă, cum ar fi migrena și tulburările de somn.

Aceste tulburări neurologice pot avea efecte diferite sau comune asupra sănătății și funcționării creierului. De exemplu, boala Alzheimer este principalul tip de demență, cu un declin în diferite domenii ale funcției cognitive. Tulburările de dispoziție pot cauza disfuncții în execuție, procesarea recompenselor și reglarea emoțională. În plus față de handicapul fizic, afazia, problemele de mers și echilibru și bolile cerebrovasculare pot duce la tulburări cognitive și demență, care sunt neglijate atât de pacienți, cât și de medici.

Îmbătrânirea și povara tulburărilor neurologice

Îmbătrânirea umană se reflectă în principal în aspectele îmbătrânirii creierului și ale degradării funcției cerebrale. Numărul persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste la nivel mondial a fost de aproximativ 900 de milioane în 2015 și se preconizează că va crește la două miliarde până în 2050. Odată cu creșterea îmbătrânirii și a creșterii populației, povara tulburărilor neurologice și provocările pentru conservarea sănătății creierului cresc vertiginos. Persoanele cu tulburări neurologice vor avea dizabilități fizice, tulburări cognitive sau mentale și disfuncții sociale și vor reprezenta o povară economică importantă.

La nivel mondial, tulburările neurologice au fost principala cauză a anilor de viață ajustați în funcție de handicap (276 de milioane) și a doua cauză de deces (9 milioane) în 2016, conform studiului Global Burden of Diseases. Accidentul vascular cerebral, migrena, boala Alzheimer și alte demențe, precum și meningita sunt cele care contribuie cel mai mult la anii de viață ajustați în funcție de handicap neurologic.4 Aproximativ unul din patru adulți va suferi un accident vascular cerebral în timpul vieții, începând cu vârsta de 25 de ani. Aproximativ 50 de milioane de persoane din întreaga lume trăiau cu demență în 2018, iar numărul acestora se va mai mult decât tripla, ajungând la 152 de milioane până în 2050. În următoarele decenii, guvernele se vor confrunta cu o creștere a cererii de servicii de tratament, reabilitare și sprijin pentru tulburările neurologice.

Oportunități și provocări ale cercetării viitoare privind sănătatea creierului

Lipsa metricilor sau a instrumentelor de evaluare cuprinzătoare sau de cuantificare a sănătății creierului puține cunoștințe despre mecanismele de funcționare și disfuncție a creierului.

Puține abordări eficiente pentru prevenirea și tratarea disfuncțiilor cerebrale în unele tulburări neurologice majore, cum ar fi demența. Necesitatea de a păstra cu precizie funcțiile cerebrale pentru persoanele cu boli neurochirurgicale

Definirea și promovarea sănătății optime a creierului necesită evaluarea științifică a sănătății creierului. Cu toate acestea, este dificil să se evalueze sau să se cuantifice în mod cuprinzător sănătatea creierului printr-o singură măsură, din cauza aspectelor multidimensionale ale sănătății creierului. Au fost elaborate numeroase chestionare structurate sau semistructurate pentru a testa sănătatea creierului prin autoevaluări sau evaluări ale membrilor apropiați ai familiei privind funcțiile sau abilitățile zilnice. În ultimele decenii au fost aplicate noi tehnici de neuroimagistică structurală și funcțională pentru a evalua integritatea rețelei cerebrale și conectivitatea funcțională. Cu toate acestea, aceste măsuri subiective sau obiective au atât puncte forte, cât și puncte slabe. De exemplu, scale precum mini-examenul stării mentale și evaluarea cognitivă Montreal sunt simple și ușor de pus în aplicare, dar sunt utilizate doar ca instrumente de screening global pentru afectarea cognitivă; teste precum intervalul de cifre, testul Rey-Osterrieth pentru figuri complexe, realizarea de trasee A și B, sarcina Stroop, testul de fluență verbală, testul de denumire Boston și testul de desenare a ceasului sunt utilizate în principal pentru a evalua unul sau două domenii specifice ale memoriei, limbajului, funcției vizuo-spațiale, atenției și funcției executive; iar tehnicile de neuroimagistică, deși sunt neinvazive și obiective, prezintă încă dezavantaje legate de contraindicațiile testelor, rezoluția temporală sau spațială insuficientă, artefactele de mișcare și ratele ridicate de descoperire falsă, care limitează transformarea lor clinică.

O altă dificultate în măsurarea sănătății creierului este faptul că există variații specifice vârstei, culturii, etniei și geografiei în ceea ce privește percepția sănătății optime a creierului. Evaluarea funcției cerebrale centrată pe pacient, cum ar fi autopercepția funcției cognitive și a calității vieții, ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare atunci când se măsoară sănătatea creierului. Sunt necesare măsurători sau instrumente universal acceptabile, adecvate vârstei, multidimensionale, multidisciplinare și sensibile pentru a măsura și monitoriza în mod cuprinzător funcția și sănătatea creierului.

Pentru a promova sănătatea optimă a creierului, avem nevoie de o mai bună înțelegere a mecanismelor de funcționare și disfuncție a creierului. Din păcate, se cunosc puține lucruri despre mecanismul de funcționare a creierului. Deși am realizat progrese considerabile în neuroștiințe în ultimele decenii, încă nu putem descifra în totalitate relațiile dintre modelele spațio-temporale de activitate din rețelele interconectate de neuroni și gânduri sau starea cognitivă și mentală a unei persoane. Progresele recente în simularea creierului și inteligența artificială oferă un instrument vital pentru înțelegerea creierului biologic și viceversa. Dezvoltarea calculului inspirat de creier, simularea creierului și mașinile inteligente a fost subliniată în proiectul Brain al Uniunii Europene și al Chinei.

Între timp, mecanismele care stau la baza disfuncției creierului în unele tulburări neurologice nu sunt încă bine înțelese, în special în cazul tulburărilor mintale și neurodegenerative. Investigarea în continuare a mecanismelor bolilor cerebrale poate indica abordări pentru tratament și îmbunătățirea funcției cerebrale. Neuroștiința cognitivă bazată pe imagistica cerebrală poate desluși mecanismul cerebral care stă la baza disfuncției cognitive și poate oferi o cale de dezvoltare a unui cadru biologic pentru biomarkerii de precizie ai tulburărilor de dispoziție.

Cele mai frecvente boli neurologice, cum ar fi bolile cerebrovasculare și boala Alzheimer, au etiopatologii complexe, care implică de obicei interacțiuni spațio-temporale ale factorilor genetici și de mediu. Cu toate acestea, un singur factor genetic ar putea explica evoluția bolii în cazul tulburărilor neurologice monogenice. Aceste boli ar putea fi investigate mai ușor prin modelarea simplificată pe specii, ceea ce ar duce la o mai bună înțelegere a mecanismelor lor și la o mai mare eficiență în testarea terapiilor inovatoare. Astfel de cercetări pot oferi o fereastră pentru a promova investigarea tulburărilor neurologice comune și a sănătății generale a creierului, după cum au discutat Chen și colegii în altă parte în această serie.

Puține abordări eficiente sunt disponibile pentru a preveni și trata disfuncțiile cerebrale în unele tulburări neurologice majore, cum ar fi demența. Neuronii nu sunt regenerabili, iar disfuncția cerebrală este întotdeauna ireversibilă. Studiile recente care vizează eliminarea amiloidului și inhibarea selectivă a agregării proteinei tau nu au reușit să îmbunătățească cogniția sau să modifice progresia bolii la pacienții cu boală Alzheimer ușoară. O atenție sporită s-a concentrat asupra altor ținte terapeutice potențiale, cum ar fi disfuncția vasculară, inflamația și microbiomul intestinal, după cum au discutat Shi și colegii săi.

În special, studii recente au arătat că afectarea timpurie a cogniției a fost indusă de perturbarea integrității unității neurovasculare, care poate provoca hipoperfuzie și ruperea barierei hematoencefalice și afectarea ulterioară a eliminării proteinelor din creier. Activitatea fizică, exercițiile psihice, o dietă și o nutriție sănătoase, interacțiunea socială, somnul suficient și relaxarea, precum și controlul factorilor de risc vascular sunt considerate șase piloni ai sănătății creierului. Consilierul prezidențial AHA/ASA a recomandat Life’s Simple 7 (nefumător, activitate fizică, dietă sănătoasă, indice de masă corporală adecvat, tensiune arterială, colesterol total și glicemie) pentru a menține o sănătate optimă a creierului. Pan și colegii săi discută despre modul în care acest lucru poate indica un nou început de prevenire a unor tulburări cognitive și disfuncții cerebrale prin prevenirea factorilor de risc vascular sau a bolilor cerebrovasculare.

Pentru alte afecțiuni neurologice cu potențiale abordări terapeutice, obiectivul principal este de a păstra funcția cerebrală. Afectarea funcției cerebrale datorată leziunilor structurale anatomice este subestimată la pacienții cu boli neurochirurgicale, cum ar fi tumorile cerebrale, traumatismele și epilepsia. În ultimii ani, obiectivele de tratament pentru bolile neurochirurgicale au trecut de la supraviețuirea sau speranța de viață la echilibrarea structurilor și funcțiilor cerebrale. Conservarea precisă a funcțiilor cerebrale necesită o înțelegere a relației rafinate dintre structura și funcția creierului și tehnologii avansate de vizualizare a relațiilor dintre structura și funcția creierului.

Un alt exemplu al situației dificile asociate cu protecția funcției cerebrale este incertitudinea în ceea ce privește răspunsul la tratament în gestionarea epilepsiei. Tratamentul standard actual pentru epilepsie se bazează pe o abordare de tip „încercare și eroare” a regimurilor secvențiale de medicamente antiseizice. Întârzierea datorată acestei abordări terapeutice înseamnă că aceste tratamente pot fi mai puțin eficiente și pot apărea leziuni ireversibile. Chen și colegii săi descriu modul în care progresele recente în gestionarea personalizată a epilepsiei, bazate pe inteligența artificială, genomică și celule stem obținute de la pacienți, aduc o oarecare speranță în depășirea acestei situații dificile în gestionarea epilepsiei și promit o strategie mai eficientă.

Sănătatea creierului este menținerea aspectelor multidimensionale ale funcției cerebrale. Cu toate acestea, mai multe tulburări neurologice pot afecta sănătatea creierului în unul sau mai multe aspecte ale funcției cerebrale. Descifrarea și promovarea funcției și sănătății creierului, cel mai misterios organ al corpului uman, va avea un impact dramatic asupra științei, medicinei și societății. În ultimii șapte ani, în mai multe țări au fost lansate o serie de inițiative pe scară largă privind sănătatea creierului pentru a promova dezvoltarea neuroștiinței, simularea creierului și protecția creierului. Cu toate acestea, direcțiile diferite de cercetare cheie ale proiectelor privind creierul în diferite țări ridică noi provocări. În fața acestor provocări, Liu și colegii săi susțin că este nevoie urgentă de colaborare în domeniul cercetării sănătății creierului. După cum descriu celelalte articole din această serie, cercetarea coordonată are un potențial enorm de îmbunătățire a prognosticului afecțiunilor cerebrale.

Demența/boala Alzheimer

Schimbările din corpul și creierul dumneavoastră sunt normale pe măsură ce îmbătrâniți. Cu toate acestea, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a încetini orice declin al memoriei și pentru a reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer sau alte demențe.

Iată șase lucruri pe care le recomand pacienților mei, în ordinea importanței:

1. Faceți mișcare în mod regulat.

Exercițiile fizice au multe beneficii cunoscute, iar activitatea fizică regulată aduce beneficii și creierului. Mai multe studii de cercetare arată că persoanele active fizic sunt mai puțin susceptibile de a suferi un declin al funcțiilor mentale și au un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer.

Aceste beneficii rezultă din creșterea fluxului sanguin către creier în timpul exercițiilor fizice. De asemenea, aceasta tinde să contracareze o parte din reducerea naturală a conexiunilor cerebrale care apar în timpul îmbătrânirii, inversând unele dintre probleme.

Încercați să faceți mișcare de mai multe ori pe săptămână timp de 30 până la 60 de minute. Puteți să mergeți, să înotați, să jucați tenis sau să faceți orice altă activitate aerobică moderată care vă crește ritmul cardiac.

2. Dormiți suficient.

Somnul joacă un rol important în sănătatea creierului dumneavoastră. Unele teorii afirmă că somnul ajută la eliminarea proteinelor anormale din creier și consolidează amintirile, ceea ce vă stimulează memoria generală și sănătatea creierului.

Vizați șapte până la opt ore consecutive de somn pe noapte, nu un somn fragmentat de două sau trei ore. Somnul consecutiv oferă creierului timpul necesar pentru a-și consolida și stoca eficient amintirile. Apneea în somn dăunează sănătății creierului dumneavoastră și ar putea fi motivul pentru care vă străduiți să obțineți ore consecutive de somn. Discutați cu echipa medicală dacă dvs. sau o persoană iubită suspectează că aveți apnee în somn.

3. Consumați o dietă mediteraneană.

Dieta ta joacă un rol important în sănătatea creierului tău. Luați în considerare urmarea unei diete mediteraneene, care pune accentul pe alimentele pe bază de plante, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline. Aceasta încorporează mai puțină carne roșie și sare decât o dietă americană tipică.

Studiile arată că persoanele care urmează îndeaproape o dietă mediteraneană sunt mai puțin susceptibile de a avea boala Alzheimer decât persoanele care nu urmează această dietă. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina care părți ale dietei ajută cel mai mult la funcționarea creierului. Cu toate acestea, știm că acizii grași omega care se găsesc în uleiul de măsline extravirgin și în alte grăsimi sănătoase sunt esențiali pentru funcționarea corectă a celulelor, par să reducă riscul de boală coronariană, sporesc concentrarea mentală și încetinesc declinul cognitiv la adulții în vârstă.

4. Rămâneți activ mental.

Creierul tău este similar cu un mușchi – trebuie să îl folosești sau să îl pierzi. Există multe lucruri pe care le puteți face pentru a vă menține creierul în formă, cum ar fi să faceți cuvinte încrucișate sau Sudoku, să citiți, să jucați cărți sau să asamblați un puzzle jigsaw. Considerați că vă antrenați creierul. Încorporați diferite tipuri de activități pentru a crește eficiența.

Majoritatea echipelor de îngrijire a sănătății nu recomandă programele plătite de antrenament cerebral disponibile. Aceste programe promit adesea rezultate exagerate sau se concentrează pe abilități de memorare care nu sunt utile în viața de zi cu zi. Creierul dvs. poate obține un antrenament la fel de bun citind sau provocându-vă cu puzzle-uri. În cele din urmă, nu te uita prea mult la televizor, deoarece aceasta este o activitate pasivă și face puțin pentru a-ți stimula creierul.

5. Rămâneți implicat social.

Interacțiunea socială ajută la îndepărtarea depresiei și a stresului, care pot contribui la pierderea memoriei. Căutați oportunități de a vă conecta cu cei dragi, prietenii și alte persoane, mai ales dacă locuiți singur. Cercetările leagă izolarea de atrofierea creierului, așa că a rămâne activ din punct de vedere social poate avea efectul opus și vă poate întări sănătatea creierului.

6. Păstrați-vă vasele de sânge sănătoase.

Sănătatea arterelor și a venelor tale este importantă pentru sănătatea inimii tale, dar este esențială și pentru sănătatea creierului. Controlați-vă regulat tensiunea arterială, glicemia și colesterolul și luați măsuri pentru a vă menține cifrele într-un interval normal.

Creșteți activitatea fizică, urmați o dietă mediteraneană și reduceți consumul de sodiu pentru a reduce tensiunea arterială și valorile colesterolului. În cele din urmă, consumul de tutun și alcool are impact și asupra sănătății creierului, așa că beți alcool doar cu moderație și nu fumați. Consumul moderat de alcool este definit ca fiind până la un pahar pe zi pentru femei și până la două pahare pe zi pentru bărbați.

Cognis: Suport nutritiv pentru funcția cognitivă și starea de bine mentală

Cognis este un supliment alimentar complex, special conceput pentru a susține funcția cognitivă și starea de bine mentală. Formula sa unică include o combinație de ingrediente active care acționează sinergic pentru a oferi o serie de beneficii semnificative:

Îmbunătățește memoria și funcțiile cognitive:

• Uridin 5′-monofosfat: Un nucleozid esențial care stimulează creșterea și regenerarea celulelor nervoase, contribuind la îmbunătățirea memoriei, a atenției și a capacității de învățare.
• Taurină: Un aminoacid important pentru dezvoltarea și funcția sistemului nervos, care susține procesele cognitive și protejează celulele nervoase de deteriorare.

Sprijină starea de spirit și reduce stresul:

• Vitamina C: Un antioxidant puternic care combate radicalii liberi și protejează celulele nervoase de stresul oxidativ. Contribuie la reducerea stresului mental și la îmbunătățirea stării de spirit.
• Extract de Isop (Bacopa monnieri): O plantă medicinală utilizată tradițional în medicina ayurvedică pentru a îmbunătăți funcția cognitivă și a reduce stresul. Studiile moderne au demonstrat eficacitatea sa în ameliorarea anxietății și a depresiei.

Stimulează sistemul imunitar și reduce oboseala:

• Vitamina E: Un antioxidant puternic care protejează celulele imunitare și reduce inflamația. Contribuie la creșterea energiei și la combaterea oboselii.
• Vitamina D: O vitamină esențială pentru funcția sistemului imunitar și absorbția calciului. Deficiența de vitamina D poate fi asociată cu un risc crescut de infecții și oboseală.

Cognis este recomandat pentru:

• Persoane care doresc să își îmbunătățească memoria, atenția și concentrarea.
• Persoane care suferă de stres mental, anxietate sau depresie.
• Persoane cu oboseală cronică sau lipsă de energie.
• Persoane care doresc să își mențină o funcție cognitivă optimă odată cu vârsta.

Cognis:

• Formula complexă cu ingrediente active dovedite științific.
• Toleranță digestivă bună.
• Produs în România.

Alegeți Cognis și investiți în sănătatea creierului și starea dumneavoastră de bine mentală!: https://ropharma.ro/cognis-1