Asociația CREDU completează rezultatele cercetării cantitative realizate în rândul a 555 de femei din mediul urban activ, cu o analiză calitativă suplimentară, bazată pe un focus grup cu specialiști (medici radiologi, oncologi și medici de familie), desfășurat în cadrul ediției a II-a a campaniei „Tu ți-ai făcut investigațiile la sân?”.
Discuțiile exploratorii (non-directive), derulate în format de focus grup, au avut rolul de a contextualiza percepțiile și comportamentele identificate în cercetarea sociologică inițială. Corelând cele două surse de date cu tendințele europene, se conturează o imagine clară: în România, prevenția nu este parte a unui sistem coerent și accesibil, ci rămâne, în mare parte, un efort individual.
Deși prevenția cancerului mamar este intens promovată în spațiul public, un nou studiu realizat de Asociația CREDU arată că, în absența unor instrumente instituționale funcționale, precum invitațiile automate la screening, traseele medicale clare sau accesul gratuit la investigații, informarea rămâne adesea fără efect.
Cercetarea, bazată pe un eșantion de 555 de femei active, cu acces digital și educație medie sau superioară, confirmă un paradox sistemic: chiar și grupurile care ar trebui să fie cel mai receptiv segment față de prevenție întâmpină bariere emoționale, logistice și instituționale majore. În lipsa unei infrastructuri de sprijin și a unei culturi a screeningului susținute de sistemul medical primar, România riscă să rămână în urma in Uniunea Europeană în ceea ce privește acoperirea și eficiența programelor de depistare precoce.
Concluzii principale și rezultate coroborate:
- Prevenția rămâne dependentă de inițiativa individuală – cu implicare redusă din partea cadrelor medicale primare.
– În România, 60% dintre femeile care fac controale o fac din proprie inițiativă. În contrast, în multe state europene (ex: Franța, Țările Nordice, Olanda), screeningul este inițiat prin invitație personalizată trimisă de autorități, ceea ce determină o participare de peste 60–70%. - Informarea nu este suficientă în absența facilitării logistice.
– Deși grupul studiat are acces digital și educație, 27.4% nu au făcut niciodată un control. Asta confirmă ceea ce Comisia Europeană semnalează: informarea nu produce comportamente sănătoase dacă nu este dublată de trasee simple și accesibile. - Tabu social și izolare în jurul sănătății sânilor.
– 67% dintre femei nu discută cu nimeni despre evitarea controalelor. În contrast, în multe țări europene, campaniile media includ povești reale, comunități de sprijin și ambasadori, reducând stigmatul și încurajând conversația. - Comunicarea digitală este cerută, dar puțin utilizată.
– Respondenții apreciază SMS-urile, poveștile reale și newsletterele. Aceste instrumente sunt deja folosite la scară națională în Belgia, Estonia sau Danemarca, cu rezultate vizibile în creșterea participării la screening.
→ România are un potențial digital nevalorificat în domeniul sănătății publice. - Medicul de familie – un rol esențial, dar insuficient activat.
– În țările cu rezultate bune în prevenție, medicul de familie este parte integrantă a traseului de screening, cu obligații clare de informare. În România, doar 36.3% dintre femei declară că au încredere în medicul de familie pentru prevenția cancerului mamar.
→ Este nevoie de formare, motivare și integrare mai bună a acestui nivel în prevenția reală. - Investigațiile sunt percepute ca inaccesibile, deși ar trebui să fie gratuite.
– 75% dintre participante menționează costul ca barieră. În Europa de Vest, screeningul este în general gratuit, automatizat și desfășurat periodic, prin programe guvernamentale.
→ România nu are încă implementat un program național funcțional de screening mamar pentru toate categoriile de vârstă. - Prevenția este percepută ca opțională, nu ca normă.
– Faptul că doar 28.3% fac controale regulate și că restul fie nu ajung deloc, fie o fac ocazional, arată lipsa unei culturi instituționale a prevenției. În Uniunea Europeană, prevenția este un pilon esențial în noul Plan European de Combatere a Cancerului (2021), care stabilește obiectivul ca 90% din populația eligibilă să aibă acces la screening pentru cancerul mamar, cervical și colorectal până în 2025.
Ce rezultă din coroborarea cu tendințele europene?
România nu se confruntă doar cu o lipsă de infrastructură, ci și cu o lipsă de integrare strategică a prevenției în viața reală a populației. Studiul CREDU evidențiază că, pentru a alinia România la obiectivele europene, este nevoie de:
- automatizarea invitației la screening
- infrastructură decontată, predictibilă și echitabilă
- trasee clare și digitale pentru programare
- rol activ al medicului de familie în prevenție
- campanii constante, cu limbaj accesibil și sprijin emoțional
