Pe lângă semnele vizibile ale îmbătrânirii, cum ar fi părul grizonat, ridurile și imperfecțiunile pielii, alte caracteristici ale feței reflectă trecerea timpului atât la bărbați, cât și la femei.
Pe măsură ce îmbătrânim, trei procese naturale afectează fața noastră și contribuie la aspectul specific îmbătrânirii: pierderea grăsimii faciale, resorbția osoasă și flaciditatea pielii.
Deși pare surprinzător, semnele de îmbătrânire facială pot începe să apară încă de la vârsta de 25-30 de ani, avertizează specialiștii.
Acest proces inevitabil este influențat de alimentație, obiceiuri nocive precum fumatul și factori externi, cum ar fi fotoîmbătrânirea, care afectează elasticitatea, hidratarea și calitatea pielii.
Pierderea grăsimii faciale: primul semn al îmbătrânirii feței
Unul dintre factorii principali care contribuie la îmbătrânirea feței este pierderea grăsimii faciale. Fața conține numeroase compartimente de grăsime dispuse pe mai multe straturi, unele superficiale, altele mai adânci.
Aceste compartimente de grăsime sunt distribuite pe obraji și alte zone ale feței, dar mai puțin pe frunte, explică medicii. La copii, această grăsime este evidentă, oferindu-le un aspect rotunjit al feței, însă pe măsură ce anii trec, „grăsimea este reabsorbită și dispare”.
Acest proces natural determină subțierea feței și pierderea volumului odată cu vârsta, indiferent de fluctuațiile de greutate ale adultului.
Resorbția osoasă și impactul asupra structurii faciale
Deși oasele noastre par rigide, țesutul osos este dinamic și trece printr-un ciclu continuu de formare și reparare. Odată cu înaintarea în vârstă, apare resorbția osoasă, un proces prin care oasele își pierd densitatea. Acest fenomen afectează întregul schelet, inclusiv oasele feței.
Pliul nazolabial, un rid tipic al îmbătrânirii, este un rezultat direct al resorbției osoase și al modificărilor structurii faciale. În plus, osul maxilarului își pierde din volum, ceea ce reduce definirea conturului mandibular, un simbol al tinereții. Fețele cu o structură osoasă pronunțată, cum ar fi pomeți proeminenți, tind să îmbătrânească mai lent datorită unei structuri osoase mai bune.
Flaciditatea pielii: efectul îmbătrânirii și gravitației
Un alt proces natural care contribuie la îmbătrânirea pielii este flaciditatea. Aceasta apare din cauza scăderii producției de colagen și elastină, combinate cu efectul gravitației. Aceste schimbări fac ca pielea să devină mai lăsată, iar anumite zone, precum nasul și urechile, să pară mai mari, deși acest lucru este cauzat de lăsarea țesuturilor, nu de o creștere a volumului.
Ochii pot părea mai mici din cauza căderii pleoapelor și a sprâncenelor, iar linia maxilarului devine mai rotunjită, subliniind procesul de îmbătrânire.
Hidratarea pielii și schimbările hormonale
În timpul menopauzei, schimbările hormonale accentuează uscarea pielii, reducând hidratarea și contribuind la un aspect mai îmbătrânit. În plus, fotoîmbătrânirea, cauzată de expunerea la soare, agravează pierderea elasticității și calității pielii.
Deși exercițiile faciale pot tonifia ușor mușchii subțiri ai feței, ele nu pot preveni complet pierderea volumului sau îmbătrânirea naturală a pielii. Pentru a atenua efectele vizibile, unele persoane apelează la tratamente estetice pentru restabilirea volumului.
Concluzie: cum să gestionăm îmbătrânirea pielii și a feței
Îmbătrânirea feței este un proces firesc, dar poate fi influențat de factori precum stilul de viață și îngrijirea pielii. Consultarea unui specialist pentru tratamente adaptate nevoilor individuale și adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate ajuta la menținerea unui aspect proaspăt mai mult timp.
